A ÎNCEPUT CULESUL STRUGURILOR ÎN DOBROGEA

Pe terasele Dunării, la Ostrov, în cea mai sudică podgorie din Dobrogea românească, a început recoltatul strugurilor pentru vinificație, în perioada optim calendaristică, la o săptămână după ce începuse livrarea către piață a lăzilor cu struguri de masă din soiurile Victoria, Italia și Moldova, cultivate aici pe suprafața de 200 de hectare.

Inginera Cornelia Dragomir, șef de fermă la Ostrovit Constanța, a declarat, pentru AGERPRES, că topoclimatul specific zonei teraselor de pe malul drept al Dunării, de la Ostrov, aici unde a fost instalată chiar și o cultură experimentală de arbuști Kiwi, a permis coacerea la timp a strugurilor din soiurile albe pentru vinificație, spre deosebire alte alte podgorii din județul Constanța, fiind determinată o concentrație specifică de 190 grame/litru de zahăr, la boabele recoltate din plantație.

„Noi, pe domeniile Ostrov, exploatăm un areal viticol de peste 1.200 de hectare, cultivat cu 200 de hectare de struguri de masă și peste 1.000 de hectare pentru vinificație, soiurile predilecte fiind cele albe (Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Gris, Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling Italian, Muscat Ottonel, Crâmpoșie, iar pentru vinurile roșii avem Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească Neagră, Pinot Noir, Syrach, Rebo, Cabernet Franc). Anul acesta, estimăm o producție medie de 9 tone la hectar, la recoltare, iar pentru vinurile D.O.C, tehnologia ne-a impus să realizăm tăieri specifice astfel încât producția aici va fi între 7 și 9 tone/hectar, iar după procesare estimăm că vom obține între 9.000 și 10.000 tone de vin. Am început recoltarea mecanizat, fazial, la strugurii albi pentru vin, structura culturilor noastre fiind de 60% soiuri albe și 40% roșu” — a precizat inginera Drogomir.

Câțiva zeci de kilometri mai la nord, pe platoul și terasele de la Adamclisi, podgoreanul Vasile Frâncu a declarat, pentru AGERPRES, că producția de anul acesta, atât pentru mica sa plantație de struguri de masă, cât și cea pentru vinificație este bună, că anul agricol a fost în general favorabil viticulturii, în arealul său, dar că este întârziată coacerea cu aproximativ 10-14 zile, față de perioada calendaristică, din cauza temperaturilor scăzute înregistrate de la începutul lunii mai până pe data de 10 iulie.

„Eu sunt mulțumit pentru că anul acesta nu am avut plantația lovită de boli și dăunători, ploile au venit când a trebuit și în cantitate optimă și în general am avut și optimum de insolație la boabe, dar timpul rece a ținut totuși pe loc coacerea. A mai fost și o ploaie cu grindină care a distrus circa șapte hectare din cele 130 de hectare, cât ocupă ferma mea, dar în general sunt mulțumit că vom obține o producție medie de nouă tone la hectare, la recoltare. Anul acesta mă aștept să obțin un vin foarte bun, boabele de strugure au un echilibru perfect între aciditate, zahăr și tanini” — a spus Frâncu.

Viticultorul de la Adamclisi, care și-a instalat plantația ecologică în anul 2006 și a lansat pe piață, în anul 2009, primele vinuri bio, certificate D.O.C, se confruntă, asemeni celor mai mulți dintre viticultorii dobrogeni, cu lipsa forței de muncă, la recoltare.

„Ca forță de muncă am nevoie de 100 de lucrători pe zi și nu-i găsesc. În agricultura bio, așa cum am eu ferma certificată internațional, întreaga tehnologie se bazează pe manualitate de la tăiere, legatul, copilitul lăstarilor, dirijatul corzilor de două ori pe sezon, prășitul sub butuc și recoltare. Noi nu mai găsim oameni dispuși să vină să muncească ca zilieri, nici măcar în perioada campaniei de recoltare, care durează câte șase săptămâni. În primul rând locuitorii satelor, atâția câți au mai rămas, fie sunt demotivați, din cauza birocrației pe care trebuie să o parcurgă pentru a renunța temporar la sistemul ajutoarelor sociale, de care sunt captivi, sau destul de bătrâni. Este drept că și sistemul legislativ, în special Codul Muncii și cel Fiscal, când au fost create, nu au avut în vedere specificitatea categoriei de zilieri din agricultură, astfel că noi, deși derulăm campanii sezoniere, suntem obligați să facem contracte de muncă de opt ore. Plata muncitorului este reglementat a se face pe baza orelor prestate și nu raportat la o producție fizică și, mai mult, se impune ca regulă plata muncitorului la sfârșitul zilei de muncă, dar normele bancare sancționează deținerea în casă a unei disponibilități financiare adecvate pentru plata muncitorilor zilieri. Mai mult, fiecare muncitor trebuie să semneze într-un registru, la începerea și la finalizarea activității zilnice și pentru asta am un angajat care zilnic pierde patru ore pentru a-i înregistra pe fiecare” — a explicat Vasile Frâncu.

La rândul său, oenologul Panait Trantu, președintele „Asociației profesionale Viti-Vinicole Colinele Dorbogei”, organizație de profil ce reunește 40 de viticultori din județele Tulcea și Constanța, ce cultivă o suprafață totală de peste 3.000 de hectare de plantație, confirmă că lipsa forței de muncă din viticultură constituie cea mai mare provocare, în prezent, pentru podgorenii dobrogeni.

„Eu, la Vinex-Murfatlar Cernavodă, unde exploatez o plantație de aproximativ 300 de hectare, plantată în mare parte pe baza programului național de reconversie cu soiurile nobile Chardonnay, Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Merlot și Pinot Noir, mă gândesc, asemenea celor mai mulți dintre colegii de breaslă, să fac o nouă investiție și să introduc culesul mecanizat. Randamentul este optim din cât am văzut, adică o combină de capacitate mică poate să suplinească forța de muncă pentru 100 de culegători, iar investiția de circa 80.000-90.000 de euro se amortizează în maxim trei ani. Sunt viticultori care au introdus mecanizarea și pentru tăierile primare pe rând, în vie și astfel vom face saltul tehnologic, motivați de lipsa forței de muncă care migrează, către condiții mai bune de salarizare și chiar și de viață” — a declarat ing. Panait Trantu, pentru AGERPRES.

Regiunea vini-viticolă Dobrogea are în prezent o suprafață de teren de peste 8.000 de hectare cultivată cu în mod echilibrat cu soiuri nobile, ce se pretează atât pentru gama vinurilor albe, cât și roșii, reprezentând un procent de 15 % din totalul suprafețelor certificate la nivel național.

You might also like More from author

Comments are closed.