ZI DECISIVĂ PENTRU ANGAJAȚII APIA

Legea salarizării urmează să primească marţi raportul din partea comisiei de muncă a Camerei Deputaţilor, fiind posibil ca actul normativ să intre în dezbaterea plenului acestui for, după ce săptămâna trecută a fost dezbătut aproape în întregime.

Faţă de varianta adoptată de Senat, deputaţii au aprobat o serie de majorări de salarii şi sporuri pentru mai multe categorii de funcţionari, dar au scăzut indemnizaţiile primarilor de oraşe, crescându-le pe cele ale vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene.

AGRO-TV.RO ȘI-A TRIPLAT AUDIENȚA ÎN PRIMUL TRIMESTRU DIN 2017

Marţea trecută, în cea de-a doua zi de dezbatere a legii salarizării în comisia de muncă a Camerei Deputaţilor, au fost făcute o serie de amendamente prin care acordă un spor de 15% ”pentru complexitatea muncii” funcţionarilor din ministerele Mediului, Dezvoltării, Sănătăţii, din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi din cadrul Parlamentului, precum şi o majorare de 10% pentru personalul de specialitate implicat în procesul legislativ din cadrul Parlamentului. De asemenea, au fost majorate salariile mai multor categorii de funcţii din cadrul Consiliului Concurenţei.

AGROTRANZACTII.RO, SITE-UL DE UNDE CUMPERI SAU VINZI UTILAJE AGRICOLE LA CELE MAI BUNE PREȚURI

Potrivit unuia dintre amendamentele adoptate de comisia de muncă a Camerei Deputaţilor, „funcţionarii publici din cadrul aparatului Ministerului Mediului, Ministerului Dezvoltării Regionale, administraţiei publice şi Fondurilor Europene, Ministerului Sănătăţii, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi din instituţiile aflate în subordonarea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, precum şi funcţionarii din servicile Parlamentului, beneficiază de un spor pentru complexitatea muncii de 15% din salariul de bază”.

AGRO TV, PLATFORMA MEDIA NUMĂRUL 1 ÎN PRESA AGRICOLĂ. PESTE 4.000.000 DE TELESPECTATORI URMĂRESC ZILNIC AGRO TV

Funcţionarii din instituţiile respective se alătură astfel omologilor din Ministerele Sănătăţii, Finanţelor, Muncii şi Justiţiei care fuseseră deja incluşi în categoria celor care primesc sporul de 15%.

Un alt amendament adoptat de comisia de muncă a Camerei prevede că personalul de specialitate implicat în procesul legislativ din cadrul serviciilor Parlamentului, primeşte o majorare de 10% a salariului de bază. Funcţionarii parlamentari cu atribuţii în procesul legislativ au fost incluşi în categoria celor cu salarii majorate cu 10%, alături de cei din Secretariatul General al Guvernului, Consiliul Legislativ şi Administraţia Prezidenţială.

Deputaţii din comisia de muncă au majorat, faţă de proiect, şi salariile mai multor categorii de funcţii din cadrul Consiliului Concurenţei, precum inspector de concurenţă principal (plus 700 de lei) şi inspector de concurenţă asistent (plus 600 de lei). De asemenea, şi funcţiile de conducere din Consiliul Concurenţei vor fi remunerate mai bine faţă de propunerea Guvernului, cu sume cuprinse între 1.100 şi 1.300 de lei.

Alte majorări, faţă de proiect, au fost acordate de către deputaţii din comisia de muncă personalului de specialitate al muzeelor. Potrivit amendamentelor formulate de deputatul PNL Corneliu Olar, care a preluat propunerile reprezentanţilor sindicali, salariile personalului de specialitate al muzeelor de importanţă naţională au fost majorate, începând cu anul 2022 cu sume cuprinse între 100 şi 500 de lei. Astfel, muzeografii, restauratorii, conservatorii, bibliografii, arheologii, arhitecţii, istoricii, curatorii, designerii, taxidermiştii, fotografii, desenatorii artistici, pedagogii muzeali şi arhiviştii vor avea salarii de 4.828 lei (gradul II), 5.101 lei (gradul I) şi 5.517 lei (gradul IA). În varianta propusă de Guvern, salariile acestora variau între 4.302 lei şi 5.315 lei.

În mod similar, au fost majorate cu sume cuprinse între 600 şi 800 de lei salariile aceloraşi categorii de personal din alte muzee care nu sunt de importanţă naţională. Începând cu anul 2022, aceştia vor avea salarii de 4.728 lei (gradul II), 5.001 lei (gradul I) şi 5.417 lei (gradul IA). În forma trimisă de Guvern Parlamentului, veniturile lor erau cuprinse între 4.173 lei şi 4.647 lei.

În comisia de muncă a Camerei Deputaţilor a fost acordat şi un spor de performanţă academică de10% din salariul de bază personalului didactic din învăţământul universitar. Sporul se acordă pe o perioadă de un an, iar numărul beneficiarilor nu poate depăşi procentul de 15% din cei care predau la o unitate de învăţământ.

De asemenea, salariul directorului casei corpului didactic a fost asimilat inspectorilor generali adjuncţi şi a fost majorat de la 6.229 lei la 6.580 lei, valoare aplicabilă pentru anul 2022.

Deputaţii au introdus în legea salarizării, la anexa dedicată demnitarilor, şi funcţiile de conducere din Academia Română. Astfel, preşedintele Academiei va avea, din momentul intrării în vigoare a legii, un coeficient salarial de 10,5, identic cu al unui ministru. La rândul lor, vicepreşedinţii şi secretarul general al Academiei vor avea un coeficient de 8, identic cu al secretarilor de stat.

Nu în ultimul rând, la propunerea deputatului PNL Dumitru Oprea, preşedintele senatului universităţii a fost eliminat din grila de salarizare, pe motiv că funcţia este una de reprezentare, şi nu de conducere.

În ceea ce priveşte cultele, ale căror grile de salarizare sunt incluse la familia ocupaţională învăţământ, a fost crescut numărul funcţiilor care vor primi salarii de la stat.

În acelaşi timp, indemnizaţia personalului din conducerea cultelor asimilat celui încadrat pe funcţii de demnitate publică a fost majorată de la 65% din valoarea funcţiei de demnitate publică, la 100% din valoarea acesteia.

Tot marţi, deputaţii au diminuat indemnizaţiile primarilor şi viceprimarilor de oraşe cu o jumătate de coeficient, după ce Senatul a adoptat venituri majorate pentru aceste categorii de aleşi locali cu o unitate de coeficient faţă de varianta propusă de Ministerul Muncii. În ceea ce-i priveşte pe viceprimarul Capitalei şi vicepreşedinţii de Consilii Judeţene, indemnizaţiile acestora au fost majorate de către deputaţi cu jumătate de coeficient faţă de varianta din proiectul propus de Guvern.

Luni, în prima zi de dezbatere a legii salarizării în comisia de muncă, deputaţii au hotărât ca salariile lunare ale funcţionarilor publici din consiliile judeţene, locale şi din serviciile publice din subordinea acestora să se stabilească prin hotărâri ale consiliilor locale, judeţene sau ale CGMB, „în urma consultării sindicatelor reprezentative sau a reprezentanţilor salariaţilor”.

Tot luni, ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, a declarat la Parlament, că există posibilitatea ca Legea salarizării să intre în vigoare de la 1 august, în cazul în care preşedintele Klaus Iohannis va retrimite la Parlament proiectul şi nu se vor putea încadra în calendarul stabilit iniţial, de a se aplica de la 1 iulie.

„Dacă preşedintele e nemulţumit şi o întoarce, eu sper că Parlamentul României se va mişca suficient de repede să o treacă din nou prin comisii şi plen ca să putem să o adoptăm de la 1 iulie. Dacă  nu se poate adopta de la 1 iulie, o să o adopte de la 1 august, adică o să intre în vigoare cu data de 1 august”, a răspuns ministrul Muncii.

Olguţa Vasilescu a susţinut că nu vede care ar putea fi nemuţumirea lui Klaus Iohannis, astfel încât să retrimită Legea salarizării la Parlament.

„Dar eu sper să nu fie cazul. Chiar nu văd care ar putea să fie nemulţumirea preşedintelui Klaus Iohannis, pentru că, din câte am înţeles, s-a manifestat doar în legătură cu administraţia publică locală. Tot ce înseamnă organizaţii profesionale ale primarilor, preşedinţilor de CJ, absolut toată lumea, în unanimitate a votat ca să se facă această descentralizare financiară”, a conchis ministrul.

Preşedintele Klaus Iohannis a apreciat, luni, ca ”puţin deplasată” speranţa că ar putea cere modificarea Legii salarizării în sectorul public, în condiţiile în care legea este un proiect asumat de către PSD care va răspunde ”integral şi definitiv” pentru această lege.

”Legea este în programul de guvernare al PSD care a spus de la început că vrea această lege. PSD are majoritate în Parlament, are Guvernul, este o lege pentru care răspunde integral şi definitiv iniţiatorul, adică PSD. Este bine să nu uităm acest aspect. Aşteptarea să modific eu ceva la lege mi se pare puţin deplasată”, a declarat Klaus Iohannis adăugând că va face comentarii mai ample pe marginea legii atunci când aceasta va ajunge la promulgare.

Legea salarizării a fost adoptată de Senat, iar săptămâna viitoare urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor, for decizional, care este aşteptată să dea votul final asupra actului normativ miercuri, 7 iunie.

You might also like More from author

Leave A Reply

Your email address will not be published.