VITICULTURĂ ROMÂNEASCĂ Podgoria Drăgășani

struguri_viePodgoria Drăgășani face parte din Regiunea viticolă a dealurilor Munteniei și Olteniei și reprezintă, totodată, cea mai veche și cea mai importantă podgorie a Olteniei. Potrivit site-ului oficial al Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Viti-vinicolă Drăgășani – scdvv-dragasani.ro -, podgoria ocupă un spațiu relativ restrâns, întinzându-se îndeosebi la Vest și la Nord de orașul Drăgășani, paralel cu râul Olt, pe o lungime de circa 65 km.

Podgoria Drăgășanilor are o istorie ce datează încă de pe vremea geto-dacilor, de acum peste două mii de ani. În sprijinul acestei teorii stau numeroase vestigii și legende. Una dintre legende este cea referitoare la denumirea a două vechi soiuri locale de viță-de-vie, Braghină și Gordan, cultivate la Drăgășani. Astfel, se pare că denumirea de ”Braghină” ar proveni de la ”Bagrina”, numele uneia dintre fiicele regelui Burebista, cel care a ordonat defrișarea viilor, iar denumirea ”Gordan” ar proveni de la numele unui viteaz luptător dac, ale cărui fapte de vitejie deveneau de neîntrecut, dacă înaintea confruntării bea câteva pahare de vin, notează renumitul oenolog Mihai Macici, în volumul ”Lumea vinurilor. Vinurile lumii”.

În trecut, această podgorie ocupa o suprafață ceva mai mare decât ocupă în prezent. Astfel, în secolele XVI-XVII, viile Drăgășanilor ajungeau până la Râmnicu Vâlcea. De asemenea, există documente care atestă acte de danie făcute mănăstirilor de către Mihai Viteazul, ce datează din secolul al XVI-lea, iar via ”Bărăția” din Dealul Oltului, plantată între 1512 și 1522, a aparținut domnului Matei Basarab. De altfel, aici au avut proprietăți viticole mai multe vechi familii boierești, precum cele ale Banului Buzescu, ale Banului Ghica, ale principilor Bibescu și Știrbei, iar boierul Iancu Jianu din Romanați a avut ”Via Foișor”. De asemenea, aici s-au refugiat în repetate rânduri familiile boierești craiovene în fața incursiunilor turcești.

Vinurile de Drăgășani erau foarte apreciate în trecut, aprecierile regăsindu-se în însemnările unor călători precum Raichevici, J.L. Carra, Colson Felix și Domenico Sestini. Ampelograful francez J.Roy Chevier spunea că: ”Aici posedau vii de frunte domnitorii, boierimea și mănăstirile, făcând vinuri bune de lux, pentru masă și pentru export”. Până la apariția filoxerei, sortimentul vinurilor de Drăgășani era format din soiurile Crâmpoșie, Braghină și Gordan, la care se adăuga Tămâioasa albă românească, acestea fiind culese împreună și dând un vin de o calitate deosebită, cu o tărie alcoolică de 9-10% vol. O veche zicală din popor spunea: ”Crâmpoșia dă tăria, Braghina produce spuma, iar Gordanul umple butea”.

După invazia filoxerei, prima vie altoită pe portaltoi de origine americană a podgoriei Drăgășani a fost plantată la Bărăția, în anul 1895, de Dumitru Gh. Simulescu, la îndemnul lui Ioan C. Brătianu, potrivit site-ului oficial al Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Viti-vinicolă Drăgășani, scdvv-dragasani.ro. În scopul reconstrucției viticulturii după invazia filoxerei, au fost înființate pepiniera și Stațiunea Viticolă Drăgășani. Pepiniera viticolă de stat Drăgășani a fost înființată de viticultorul și ampelograful Gheorghe Nicoleanu și a luat ființă în anul 1896. Stațiunea de Cercetări Viticole Drăgășani i-a avut ctitori pe profesorii Gheorghe Ionescu Șisești, I.C. Teodorescu și Gherasim Constantinescu și a luat ființă în anul 1936. În 1940, Pepiniera și Stațiunea se contopesc sub denumirea de Stațiunea Experimentală de Viticultură și Enologie Drăgășani, menționează sursa citată anterior.

În prezent, inima podgoriei o formează centrul viticol Drăgășani, la care se adaugă centrul viticol Iancu-Jianu și centrele Gușoeni și Cerna. Sortimentul centrului viticol Drăgășani este format din soiurile Sauvignon, Chardonnay, Riesling italian, Pinot gris, Fetească albă, Fetească regală (pentru vinuri albe); Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot (pentru vinuri roșii) și Tămâioasa românească (pentru vinuri aromate). Mai recent, în sortimentul podgoriei Drăgășani au intrat și câteva soiuri noi, create de Stațiunea de cercetări viticole: Crâmpoșia selecționată, o replică a vechii Crâmpoșii (pentru vinuri albe), Novac și Negru de Drăgășani (pentru vinuri roșii), Victoria (soi valoros pentru struguri de masă, răspândit pe multe meridiane ale globului), Azur (soi negru pentru struguri de masă), Călina (soi pentru stafide).

Profesorul I.C. Teodorescu, vorbind despre podgoria Drăgășanilor, spunea: ”într-un decor minunat și nespus de armonios s-au pomenit Drăgășanii de când îi știe lumea. Delicata esență de sănătate și bucurie pe care au dat-o Drăgășanii sub forma unui vin durabil, ușor spumos și cu reflex incomparabil de atrăgător a servit la împărtășirea celor mai luminoase figuri ale trecutului: nobilimea dacă, generalii oștilor romane, Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul, precum și cei mai temuți haiduci și pandurii liberatori ai lui Tudor. Cine trece pe lângă apa Oltului, în sus de Drăgășani, să se descopere cu evlavie în fața acestui templu măreț și unic al țării”. (Sursa: AGERPRES)

You might also like More from author

Comments are closed.