Vine foamete ca în 1946?

Meteorologii spun că seceta se prelungeşte. Ploile slabe din ultimele zile nu au nici un efect. Bătrânii povestesc coşmarul prin care au trecut în copilărie

Agricultorii s-au bucurat de ploile din ultimele două zile. Meteorologii spun că nu au fost suficiente şi că seceta este extremă în sudul şi estul ţării. Bătrânii fac comparaţie cu anul 1946, când mâncau coaja copacilor de foame.

 

Recoltele sunt uscate, fântânile nu au apă, pământul este crăpat, iar ţăranii îşi vând vitele pentru că nu au cu ce să le hrănească.

Agricultorii spun că recoltele sunt compromise în proporţie de 80 -100%. A plouat în weekend, dar în cantităţi mici şi doar la Slobozia, în judeţul Ialomiţa, au fost 43 de litri pe metru pătrat.

„Se poate face comparaţie cu seceta din anul 1946, dar atunci nu a plouat nici un strop de apă mai mult de 56 de zile.

Atunci, la Săcele, nu a căzut nici un strop de apă timp de 192 de zile.

Acum perioada este mai scurtă, dar prognoza pentru lunile august şi septembrie indică perioade calde şi precipitaţii slabe.

Luna octombrie este, de regulă, cea mai secetoasă din an. Mama mea, Vasilica, are acum 82 de ani, mi-a povestit despre foametea din 1946, care venea după o secetă prelungită.

Ea spune că a fost cumplit: erau flămâzi, se mânca ciorbă de corcoduşe, mămăligă din ovăz.

În 1946, recolta la grâu a fost de 150 -300 de kg/ha, adică foarte puţin.

Rozătoarele şi iepurii de câmp au ros tot ce au găsit, iar pomii fructiferi au avut roade puţine”, ne-a povestit meteorologul Viorica Dima (foto stânga), de la ANM.

Şi atunci, ca şi acum, fântânile au secat, râurile şi pârâurile abia se zăresc în albie, iar acumulările hidrologice sunt la sunt cote de criză.

Prognozele ANM arată că în Bărăgan, Dobrogea şi Moldova, seceta este extremă.

Aceste imagini tulburătoare sunt din perioada secetei de acum 66 de ani

fotografii: comunismulinromania.ro

Asemănări cu marea secetă din urmă cu 66 de ani

Secetă meteorologică. În 1946, nu a plouat între 56 şi 192 de zile consecutive, în funcţie de zonă. În 2012, nu a plouat mai mult de 40 de zile.

Secetă pedologică. Umezeala în sol este foarte scăzută.

Secetă freatică. Pânza de apă freatică se află la mare adâncime.

Secetă hidrologică. Dunărea, Oltul râurile şi pârâurile sunt la nivele extrem de scăzute, acumulările hidrologice sunt la cote de criză.

Numărul de incendii este foarte mare.

Culturile de grâu, porumb şi floarea soarelui sunt calamitate, în proporţie de 80 -100%.

You might also like More from author

Comments are closed.