Verzii susţin colectarea selectivă a gunoiului şi înăsprirea legislaţiei în acest sens

IncreasePartidul Verde, membru al Verzilor Europeni (European Greens), trage un semnal de alarmă în privinţa depozitării deşeurilor din capitală, în pragul marii curăţenii de primăvară care ar trebui să găsească Bucureştiul impecabil, aşa cum îi stă bine unei capitale europene. De aceea, verzii susţin desfiinţarea toboganelor de la blocuri şi înlocuirea lor cu colectarea selectivă a gunoiului.

„Aruncatul deşeurilor la groapa de gunoi este un sport naţional”, a subliniat Constantin Damov, vicepreşedinte al Partidului Verde din România. Situaţia cu adevărat explozivă a depozitării deşeurilor menajere nu este unică pentru Bucureşti.

„Există depozitări ilegale incredibile la noi în ţară, mai ales în zona rurală”, a subliniat Damov, care atrage atenţia că nimeni nu a măsurat încă timpul care trebuie să treacă până se degradează o sticlă de plastic sau un televizor aruncat în pădure. Increase„Aceste fapte trebuie să treacă din contravenţie în infracţiune”, a mai declarat Damov.

Damov s-a referit în continuare la problema spinoasă a gestiunii deşeurilor unde este nevoie de o strategie naţională, bazată pe directivele europene. ‘Numai în România gropile de gunoi se numesc gropi ecologice,’ amintind că depozitarea deşeurilor menajere se face fără sortare iniţială. În 99 % din cazuri, a subliniat Damov, firmele de logistică nu fac altceva decât sa mute gunoiul nesortat.

Cifrele prezentate descriu o realitate deloc îmbucurătoare: conform statisticilor europene, fiecare cetăţean român generează circa 400 kg de gunoi pe an, ceea ce face ca în România să fie aruncate în gropile de gunoi peste 8 milioane de tone de deşeuri. Din acest aspect, România se situează la 75 % din media europeană ca generare de deşeuri pe cap de locuitor. Adăugând şi deşeurile industriale şi comerciale, cifra devine uriaşă: peste 22 de milioane de tone de deşeuri depozitate anual, conform cifrelor EUSTAT.
Increase
„Gropile ecologice au fost finanţate pe bani europeni, iar viteza lor de umplere este foarte mare, a mai declarat Damov, iar costul unei gropi ecologice este între 13 şi 15 milioane de euro. În aceste gropi se află neon, sau mercur de la bateriile mici, iar dacă aceste substanţe intră în apa freatică, ea devine otrăvitoare.”

Un alt paradox, în viziunea lui Damov, este faptul că România are în prezent mai multă industrie de reciclare decât capacitate de colectare a deşeurilor. „Noi aruncăm la groapă peste două miliarde de euro pe an, deoarece nu suntem în stare să gestionăm deşeurile”, a spus el. Din gestionarea deşeurilor, pe model european, s-ar putea crea acel milion de locuri de muncă pe care îi propune Partidul Verde”.

Vicepreşedintele PV a subliniat că gropile de gunoi sunt o mare piedică în dezvoltarea industriei de reciclare. Termenul pentru închidere a tuturor gropilor de gunoi din România a fost iulie 2009, conform directivelor UE. Increase„Soluţia este simplă, taxa la groapă. Să arunci la groapă este un lux în toate ţările europene”, a mai spus Damov, deoarece taxa este între 8 şi 15 euro per tona de gunoi. „Taxa la groapă este o penalitate, ea îi împinge pe cei de la salubritate şi municipalităţi să se gândească la alte cai. Taxele şi interdicţiile sunt motorul colectării selective”, a mai subliniat Damov.

O a doua soluţie creionată este un program pe termen mediu, pe următorii 10 ani, de taxe la groapă pentru orice materiale colectate, urmat de un alt pas necesar – desfiinţarea toboganelor de la blocuri.

Partidul Verde va iniţia campanii verzi de responsabilizare a locuitorilor, de a deveni adevăraţi cetăţeni. În viziunea Partidului Verde, orizontul 2020 va reprezenta o reciclare de 50% – faţă de 1% în prezent – o valorificare energetică a deşeurilor de 20%. „La noi se trăieşte în grupuri de interese, nu de comunităţi”, a arătat Damov, subliniind că în oraşele europene care au reţea de termoficare, coloana verticală se bazează pe incinerarea deşeurilor.

IncreaseDin această perspectivă europeană, un atu deloc de neglijat pentru Bucureşti este existenţa a 5.000 km din reţeaua de termoficare, care plasează capitala României pe al doilea loc în lume după Moscova. Incinerarea deşeurilor şi generarea de energie termică distribuită prin reţeaua de termoficare ar fi soluţia ideală şi eficientă pentru Bucureşti. „Din păcate, energia termică nu există în strategia de dezvoltare a niciunui oraş din România”, a spus Damov în încheiere, arătând că centralele pe gaz sunt un substitut scump şi potenţial periculos, care poate fi înlocuit de energia termică ieftină şi nepoluantă, generată din incinerarea deşeurilor.

You might also like More from author

Comments are closed.