Străinii pot cumpăra teren agricol fără limită de suprafață și nu au nevoie de cunoștințe în domeniul agricol (proiect)

HPIM0164.JPG

Străinii care vor să achiziționeze terenuri agricole în România, după 1 ianuarie 2014, nu vor mai fi nevoiți să se limiteze la doar 100 de hectare și nici să aibă cunoștințe în domeniul agricol sau o perioadă minimă de activitate în acest sector, aceste condiții fiind scoase din noul proiect de Lege privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan de către persoane fizice, au declarat surse din Ministerul Agriculturii.

Noul proiect de Lege, care vizează și înființarea Autorității pentru Administrarea și Reglementarea Pieței Funciare, prin reorganizarea Agenției Domeniilor Statului, va fi publicat luni pe site-ul MADR, urmând să fie discutat în această săptămână în Guvern, după care va fi transmis spre dezbatere în Parlament.

În proiectul inițial de OUG din luna septembrie s-a impus limita de 100 de hectare de teren agricol pe care o poate deține o persoană fizică, cetățean român sau din alt stat al Uniunii Europene, dar și o măsură care viza experiența de 5 ani în agricultură, condiții considerate discriminatorii de către Comisia Europeană și scoase în prezent din actualul proiect de Lege.

Potrivit unor surse apropiate pieței funciare, există temerea că Ungaria își va susține cetățenii cu orice mijloace pentru achiziționarea de terenuri agricole în România, mai ales în zona Transilvaniei, începând cu anul 2014. Ungaria deținea la finele lui 2011 circa 8,17% (57.190 ha) din cele peste 700.000 de hectare de teren agricol cumpărat în România de persoane juridice străine, potrivit unor date furnizate în 2011 de MADR, deși cifrele sunt încă destul de controversate.

În actualul proiect de lege sunt menținute reglementările privind dreptul de preempțiune la cumpărarea terenurilor. Astfel, înstrăinarea prin vânzare se va face cu respectarea dreptului de preemțiune al coproprietarilor persoane fizice, arendașilor, vecinilor persoane fizice, persoanelor fizice cu vârsta de până la 40 de ani care desfășoară activități agricole în localitatea unde este situat terenul, precum și al Statului Român, la aceleași preț și în condiții egale, în ordinea stabilită prin prezenta lege.

„Dreptul de preemțiune pentru tinerii până în 40 de ani este analizat pentru că se consideră că este o măsură discriminatorie, însă, pe de altă parte, UE sprijină instalarea tinerilor la sate pentru că populația este îmbătrânită și cred că este o condiție care trebuie menținută ca drept de preemțiune. Statul va avea dreptul să intervină, să cumpere teren numai când va considera că terenurile depășesc anumite suprafețe, însă acestea vor fi cuprinse în normele metodologice de aplicare”, au precizat sursele din MADR.

Prin acest proiect de lege se urmărește și comasarea terenurilor agricole în vederea creșterii dimensiunii fermelor agricole și constituirea exploatațiilor viabile economic, în condițiile în care clasa de mijloc din agricultura nu a fost susținută în ultimii ani. În prezent, 11.000 de fermieri mari cu peste 30 de hectare dețin în total 4,5 milioane de hectare și iau jumătate din subvenții, iar 800.000 de fermieri au între 1 și 5 hectare.

Sursele citate au declarat că fermierii români pot lua credite cu dobânzi de sub 6% la lei pentru achiziționarea de terenuri agricole de la două bănci și pot beneficia de garanții de la stat la credite până în limita de 50% în vederea achiziționării de terenuri agricole.

Potrivit proiectului, terenurile agricole situate în extravilan pe o rază de 10 km de la granița României pot fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare doar cu avizul Ministerului Apărării Naționale, iar cele stabilite ca zone cu patrimoniu arheologic reperat sau zone cu potențial arheologic evidențiat întâmplător, pot fi înstrăinate prin vânzare doar cu avizul Ministerului Culturii.

Tot prin acest proiect se înființează Autoritatea pentru Administrarea și Reglementarea Pieței Funciare, care va prelua activitatea, personalul și patrimoniul Agenției Domeniilor Statului, prin protocol de predare-primire încheiat în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului și va trece în subordinea premierului.

Primul pas care trebuie făcut de vânzător este să înregistreze la primăria din raza unității administrativ teritorială unde se află terenul o cerere prin care solicită notificarea preemptorilor, precum și afișarea ofertei de vânzare a terenului agricol situat în extravilan. Acesta va plăti și o taxă la primărie, care va fi stabilită ulterior prin norme metodologice, în funcție de mai mulți factori.

Cererea este însoțită de oferta de vânzare a terenului agricol, care va cuprinde, pe lângă prețul cerut pentru terenul ce urmează a fi vândut, numele și prenumele vânzătorului, adresa completă unde are domiciliul vânzătorul, amplasamentul terenului, suprafața, categoria de folosință și clasa de calitate, documentele cadastrale necesare vânzării — cumpărării, precum și copia documentului care atestă calitatea de proprietar. Oferta de vânzare va fi afișată la sediul primăriei 30 de zile.

În termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, primăria notifică în scris preemptorii și afișează oferta de vânzare la sediul acesteia. Primăria are obligația de a transmite la Autoritatea pentru Administrarea și Reglementarea Pieței Funciare, fosta ADS, odată cu notificarea preemptorilor, oferta de vânzare, precum și lista preemptorilor, conform modelului stabilit prin normele metodologice la prezenta ordonanță de urgență.

Prevederile proiectului de lege se vor aplica persoanelor fizice, cetățeni români, respectiv cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spațiul Economic European (ASEE), precum și apatrizilor cu domiciliul în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spațiul Economic European (ASEE). Cetățeanul unui stat terț și apatridul cu domiciliul într-un stat terț pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole situate în extravilan în condițiile reglementate prin tratate internaționale, pe baza de reciprocitate.

România nu are prevăzută în tratatul de aderare posibilitatea prelungirii interdicției de vânzare a unor terenuri agricole către străini după 1 ianuarie 2014, în timp ce Bulgaria, Ungaria și Lituania au specificat acest aspect în tratatul de aderare la UE. În anul 2004, aceste aspecte nu au fost negociate de MADR ci au revenit în curtea Ministerului de Finanțe. În aceste condiții, piața funciara va fi liberalizată de la 1 ianuarie 2014, astfel că va fi permisă cumpărarea de terenuri agricole de către cetățenii din UE.

Până la finele acestui an, străinii — persoane fizice nu pot cumpăra terenuri agricole în România, decât dacă sunt firme cu acționariat străin, considerate astfel persoane juridice române.

La ora actuală, circa 8% din suprafața arabilă a României este utilizată de cetățeni străini, care au cumpărat în conformitate cu prevederile legale sau au concesionat suprafețele de teren cu cele două condiționări care se regăsesc în Codul Civil. Astfel, pentru persoanele fizice există obligativitatea de a avea domiciliul în România, iar pentru persoanele juridice sau asociații de a avea sediul în România dacă doresc să dețină teren sau să-l lucreze.

Într-un clasament al cumpărătorilor de teren în România, pe primele locuri se află Italia, cu 24,29%, urmată de Germania cu 15,48% și de țările arabe cu 9,98%. Totodată, Ungaria deținea 8,17% din cele peste 700.000 de hectare de teren agricol cumpărat în România, Spania (6,22%), Austria (6,13%), Danemarca (4,52%), Grecia și Olanda câte 2,4% și Turcia 0,78%.Potrivit datelor MADR, furnizate în 2011, suprafața agricolă deținută de străini în România la finele lui 2011 se ridică la peste 700.000 de hectare, reprezentând 8,5% din suprafața arabilă a României, deși conform RGA din 2010, INS a anunțat doar 470.000 de hectare de ținute de persoane juridice străine.

În prezent, în România, prețul unui hectar de teren agricole poate pleca de la 2.000 de euro și poate ajunge până la 18.000 de euro, însă, dacă se va reface sistemul de irigații, acesta va crește considerabil și se va apropia de cel din țările UE.

România dețin 13,298 milioane hectare teren agricol, din care aproape 9 milioane hectare este suprafață arabilă.( Sursa: AGERPRES)

You might also like More from author

Comments are closed.