Stelian Fuia: Fermierii români şi comunităţile locale sunt în genunchi în faţa băncilor străine

Fermierii români şi comunităţile locale sunt în genunchi în faţa băncilor străine, iar agricultura românească are nevoie de o bancă a fermierilor, a declarat ieri ministrul Agriculturii, Stelian Fuia. „Creditele sunt scumpe în România. În Bulgaria se iau credite cu 2%, iar la noi dobânzile sunt similare cu cele la creditele ipotecare. Dacă un fermier ar avea dobândă de 2%, ar putea lua un credit de un milion de euro şi şi-ar putea dubla ferma, dar cu dobândă de 14% este foarte dificil”, a spus Fuia. El a afirmat că este necesară înfiinţarea unei bănci după modelul Farmers Bank din SUA.

„O bancă a fermierilor şi a comunităţilor locale, care să se implice activ în finanţarea agriculturii şi a comunităţilor rurale, pentru că astăzi fermierii români şi comunităţile locale sunt în genunchi în faţa băncilor străine. Politicile băncilor străine în România sunt orientate spre un profit excesiv şi mai puţin spre implicarea activă a unui sector strategic precum agricultura şi dezvoltarea rurală”, a adăugat ministrul. Acesta a arătat că sunt puţine bănci care investesc în agricultură, iar sistemul bancar rămâne inaccesibil pentru fermier şi priveşte „aristocratic” la agricultori, cu suspiciunea că sunt debitori riscanţi. „Competitivitatea şi productivitatea sistemului agricol se măsoară şi prin interacţiunea sa cu sistemul financiar-bancar, iar ideea foarte multă vreme a fost că agricultura este ceva rural, pentru care pot fi dezvoltate cu greutate produse bancare”, a mai spus ministrul Agriculturii.

„Sunt reguli absurde care îi ţin pe oameni departe de asiguratori”

Asiguratorii ar trebui să fie mai flexibili în relaţia cu fermierii şi să renunţe la unele reguli absurde, pentru că agricultorul nu îşi va strânge hainele într-o noapte şi va pleca din ţară fără să plătească asigurarea, a declarat agenţiei Mediafax ministrul Agriculturii, Stelian Fuia. „Este nevoie de mai multă flexibilitate din partea asiguratorilor la produsele pentru fermieri, pentru că nu cred că un fermier care face cultură sau are un solar de zece ani îşi strânge într-o noapte hainele în geantă şi dispare în ţările calde, fără să plătească asigurarea”, a spus Fuia. El a adăugat că este de bun simţ că fermierii trebuie să se asigure, însă „fără reguli absurde care îi ţin pe oameni departe de asiguratori”. Potrivit acestuia, societăţile de asigurări „înţeleg să ajute fermierul” într-o manieră „rigidă şi îngustă”, fixând nişte reguli greu de respectat şi care obligă agricultorii să rămână descoperiţi şi să plătească din „buzunarul care şi aşa nu este foarte larg”. Fuia a spus că în urma creşterii de preţuri la legume, ca urmare a pagubelor produse în iarnă, urmează să fie promovată în Guvern o hotărâre pentru acordarea unei despăgubiri, pe o schemă de ajutor de minimis pentru fermierii afectaţi. Fondurile disponibile se ridică la 1,9 milioane de euro.
Ministrul Agriculturii: Ceauşescu n-a fost tâmpit cu asocierea în cooperativă, fără care irosim potenţialul agricol
Nicolae Ceauşescu nu a fost tâmpit susţinând asocierea agricultorilor în cooperative, care ar aduce în agricultură o parte dintre românii plecaţi la muncă în străinătate, afirmă Stelian Fuia. „După 20 de ani de fărâmiţare a patrimoniului agricol, trebuie să vedem că Ceauşescu n-a fost tâmpit cu asocierea în cooperativă şi că fără asociere irosim potenţial agricol. Fără asocierea fermierilor nu putem spera la performanţă în agricultură”, a declarat Fuia pentru Mediafax. El a amintit că România are 1.048.000 de exploataţii subvenţionate, din care 978.000 sunt parcele mai mici de 10 hectare fiecare. „Asta este risipa prin fărâmiţare. Am discutat un proiect-pilot cu sprijin nemţesc de asociere a micilor fermieri în cooperative, pe care să-l implementam din acest an în 2-3 judeţe şi unde colegii nemţi, care la rândul lor au o mare experienţă pe asociere, s-au oferit să ne ajute cu know-how”, a arătat ministrul.
Proiectul presupune un plan de promovare a asocierii. Avantajele sunt, potrivit lui Fuia, reducerea costurilor de producţie, creşterea şanselor pentru contractarea unui credit bancar şi pentru a obţine finanţare nerambursabilă din fonduri europene, creşterea competivităţii prin acces mai uşor la tehnologie şi îmbunătăţirea comunicării între fermieri.  „Dacă s-ar pune pe picioare aceste forme asociative, cooperatiste, o parte dintre cei care muncesc în străinătate ar reveni acasă să facă bani în agricultură în România, nu prin ţări străine, şi ar veni şi mulţi din oraşe. Românii trebuie să îşi vindece traumele istorice şi să privească cu încredere spre viitor”, a spus ministrul.  El crede că, pentru a fructifica potenţialul, România trebuie să se rupă de agricultura de subzistenţă şi să treacă la agricultura de mare productivitate. „Şi aici, cred deja că România are nevoie de o rupere de ritm, de nişte măsuri-şoc pentru modernizarea agriculturii, care să schimbe şi sistemul, şi mentalităţi înţepenite. Politica agricolă este cea mai integrată la nivel european şi fără un sprint-şoc nu devenim o agricultură europeană mai repede, ci doar ne rugăm la Dumnezeu pentru câte un an cu vreme bună”, a continuat Fuia.  Ministrul a mai spus că pe lângă accelerarea asocierii fermierilor, este necesară impulsionarea exporturilor prin integrarea producţiei agricole şi a sectorului zootehnic, dezvoltarea economiei rurale generatoare de locuri de muncă şi creşterea absorbţiei fondurilor europene.

Programul „Rabla” pentru tractoare, o rablă

Programul „Rabla” pentru tractoare este o rablă deoarece prima acordată fermierilor este insuficientă pentru a-i ajuta pe aceştia să cumpere utilaje noi, a declarat ieri ministrul Agriculturii. „În ultimii şapte ani s-au alocat din bani europeni şi naţionali peste un miliard de euro pentru dotarea fermelor. Iar acum, prioritatea este să dotăm fermele cu zootehnie, pentru a integra producţia agricolă primară”, a spus Fuia. Potrivit acestuia, micii fermieri au rămas în schimb în urmă cu dotarea fermelor, pentru că nu au capacitatea financiară şi administrativă pentru a contracta credite sau a aplica pentru fonduri europene.  „Pentru aceştia a fost creat programul Rabla pentru tractoare. Dar acest program este o rablă. Consumă o tonă de hârtii birocratice şi are o primă pentru un Logan, nu un tractor. Cu 4.000 de euro primă fermierii pot doar să-şi facă nervi, nu să-şi cumpere tractor”, a afirmat Fuia. El spune că un tractor de 65CP costă circa de 24.000 euro, iar unul de 250CP ajunge până la 120.000 euro.  „În acest context, susţin iniţiativa celor de la MAT Craiova de a produce tractoare şi utilaje de mică capacitate, la preţuri competitive pentru micii fermieri”, a mai afirmat ministrul. În România sunt aproximativ 180.000 de tractoare, cu 30.000 mai mult faţă de 1990, însă cele mai multe sunt uzate fizic şi moral.

„Să nu ne mirăm când se scurge apa din parizer, nimeni nu verifică reţetele producătorilor”

Ministrul Agriculturii a declarat că nimeni nu verifică reţetele producătorilor de alimente şi ingredientele folosite de aceştia, iar din acest motiv nu trebuie să se mire nimeni dacă din salam sau parizer se scurge apă. El a arătat că un act normativ din 1995, prin care MADR a avut atribuţia de a controla şi aviza reţetele de fabricaţie şi de a sancţiona operatorii care nu respectau normele privind compoziţia chimică a produselor alimentare comercializate, a fost abrogat anul trecut, la cererea producătorilor. „ANSVSA nu i-a fost dată nici atribuţia de a verifica şi aproba reţetele de fabricaţie a produselor alimentare, nici de a acorda licenţele de fabricaţie a produselor alimentare, nici de supraveghere şi control al activităţilor de producţie alimentară”, a afirmat ministrul. Fuia a afirmat că a discutat problema în Guvern şi Ministerul Agriculturii a primit undă verde pentru crearea Registrul Industriilor Alimentare. „Vom avea consultări cu industria alimentară, dar şi cu organizaţiile consumatorilor, după care vom înainta proiectul privind cerinţele de înscriere a operatorilor economici în Registrul Industriilor Alimentare spre aprobare Guvernului. Ministerul Agriculturii va putea astfel verifica şi aproba reţetele de fabricaţie a alimentelor, iar inspectorii ministerului vor verifica respectarea acestora.
Noul proiect de lege asigură calitatea alimentelor declarată de producători, monitori
zează industria alimentară şi urmăreşte securitatea alimentară astfel încât în situaţia unor calamităţi ministerul să aibă evidenţa stocurilor alimentare de care dispun producătorii”, a adăugat ministrul. Producătorii de alimente vor fi obligaţi să se înscrie într-un registru electronic postat pe site-ul Ministerului Agriculturii, pentru a putea fi monitorizaţi, după ce le vor fi verificate calitatea, compoziţia produselor şi procesul tehnologic, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern. Astfel, producătorii îşi vor putea desfăşura activităţile doar dacă sunt înregistraţi în Registrul Industriilor Alimentare (RIA) şi deţin un certificat de înscriere. Aceştia se vor înscrie în registru cu datele de identificare şi de contact, activitatea economică şi denumirea produselor. Măsura vizează toţi producătorii de alimente, indiferent de forma de organizare, tipul de proprietate, de capital, respectiv societăţi comerciale, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale sau persoane fizice autorizate să desfăşoare activităţi economice. Pentru a se putea înscrie în RIA şi a obţine certificatului necesar funcţionării, producătorii vor depune la Direcţiile judeţene pentru agricultură sau a municipiului Bucureşti o cerere tip, însoţită de un caiet de sarcini. Acesta va cuprinde, printre altele, statutul societaţii, obiectul activităţii economice şi specificaţia tehnică sau standardul de firmă al produsului, elaborat şi aprobat de operatorul economic, dar şi etapele fluxului tehnologic al produsului. RIA va fi gestionat de Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), ai căror reprezentanţi din cadrul Direcţiilor judeţene vor verifica dacă datele şi informaţiile înscrise în cerere şi în caietul de sarcini corespund prevederilor. Reprezentanţii MADR sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea datelor înscrise în documentele primite.

You might also like More from author

Comments are closed.