Singura cultură de afin din nord-vestul țării, o investiție de aproape 300.000 de euro

afine_fonduriCulturile de afin sunt o raritate în nord-vestul României unde tradiționale sunt plantațiile de meri, peri, pruni, caiși și piersici, însă există agricultori dispuși să investească în culturi noi și să amenajeze terenuri nefolosite pentru a scoate un minim de profit.

Ioan Moldovan, economist, în vârstă de 62 de ani, a experimentat cu succes în satul Posta, pe aproape 10 hectare de teren, o cultură de afin care abia la câțiva ani de exploatare începe să producă cu adevărat. Cultura afinului, arbust ce poate fi întâlnit la altitudini de peste 1.000 de metri, e destul de pretențioasă și necesită muncă fizică intensă din momentul plantării până la strângerea recoltei.

Moldovan, împreună cu familia, au investit aproape 300.000 de euro, iar cel mai mare obstacol l-a întâlnit la desfacerea pe piața internă, în timp ce pe piața europeană a trebuit să cedeze în fața jucătorilor consacrați.

Proprietarul culturii de afin a recunoscut că media a fost cea care l-a influențat să înceapă afacerea, dar și un teren moștenit, care de mulți ani nu era folosit așa că s-a gândit să-i dea o întrebuințare.

” Înainte de 2010, grație televiziunii, am urmărit unde erau promovate anumite culturi care se pare, în acel moment, erau foarte rentabile; printre acestea se numărau și afinele (…), am reținut un amănunt: că e nevoie de un sol acid, iar cum soacra mea deținea un teren de 10 ha în satul Posta—Remetea Chioarului, mă gândeam să-l valorific. Mi s-au făcut și oferte pe teren, dar am renunțat și așa a început ideea căutării fondurilor europene.

Erau niște piedici fantastice, iar cei care întocmeau documentația nu îți garantau nimic, deși cofinanțarea o aveam. Până la urmă, m-am hotărât eu și fiul meu să studiez cum se poate înființa o cultură de afin și, ca să fiu sigur de reușită, am respectat tehnologia de lucru exact ca la carte.

Faptul că am plecat de la premisa că voi găsi foarte ușor îndrumările de specialitate pe net, în cărți, publicații românești și străine a fost un prim obstacol, am realizat că informațiile necesare sunt prea puține și e vorba doar de o documentare sumară. Existau unele indicii în materialele consultate, dar descrierea procesului de cultură și întreținere a afinului era sumară. Deși sunt de la țară și eram familiarizat cu munca câmpului, am dedus că nu mai merge după agricultura tradițională, iar în cazul unei culturi intensive, trebuie să respecți regulile, altfel nu ai randament, practici o agricultură de subzistență, investițiile sunt foarte mari și nu îți permiți să riști’, a explicat Ioan Moldovan.

Omul de afaceri, care deține și o pensiune turistică în municipiul Baia Mare, a investit o sumă considerabilă în startul afacerii cu afine, dorind cu orice preț să folosească terenul deținut de familia sa.

„Am investit peste 260.000 de euro într-o plantație de afin, model pentru Maramureș și județele vecine, cred că o asemenea cultură de afin nu mai există în altă parte a Transilvaniei pe modelul implementat de noi. Investiția e apreciabilă și, fiind într-o zonă aridă, a fost nevoie să mai investim într-un lac de acumulare pe 1, 5 ha de teren.

A fost nevoie să adaptăm cursul unei văi colinare care, de obicei pe timpul verii, seacă, iar în timp, pentru a avea apă, a fost nevoie de acest artificiu tehnic. Afinul e foarte pretențios în privința apei și a trebuit să caut o soluție, altfel, să transporți apa cu cisternă de mare tonaj, devine extrem de costisitor”, a mărturisit fermierul.

În momentul pornirii afacerii a căutat sprijinul specialiștilor din agricultură, dar majoritatea nu avea cunoștințele necesare, astfel încât a fost nevoit să colinde prin țară în căutarea altor întreprinzători care deja activau în domeniu. Turba care se așază la rădăcina plantei o importă din Lituania. (Integral pe AGERPRES)

You might also like More from author

1 Comment

Comments are closed.