Seceta din toamnă pune sub risc recolte de grâu şi rapiţă de 1 mld. euro

Seceta va afecta şi recoltele agricole de toamnă, respectiv grâul şi rapiţa, după ce în această vară temperaturile ridicate şi lipsa ploilor au redus producţiile de cereale şi plante oleaginoase cu până la 40% provocând pierderi de încasări estimate la 1 miliard de euro. Grâul şi rapiţa, cele două culturi aflate acum sub risc, acoperă împreună între 1,5 şi 2 milioane de hectare de teren agricol, adică 25% din total, valoarea celor două recolte ridicându-se în ultimii ani în medie la aproximativ 1 miliard de euro, potrivit calculelor ZF.

„Din păcate se anunţă şi această toamnă cu destul de mari probleme în ceea ce înseamnă seceta. Ne gândim în primul rând la suprafaţa însămânţată cu rapiţă, ne gândim la ce se va întâmpla cu zona de însămânţări la grâu. Sper să nu fie probleme. Deocamdată e devreme să facem previziuni, dar lucrurile, aşa cum arată astăzi, nu arată foarte bine”, a declarat ieri Daniel Constantin, ministrul agriculturii.

Cu toate că fermierii nu au nicio protecţie reală în faţa secetei, iar anul acesta pierderile de încasări provocate de secetă sunt de 1 miliard de euro, şeful de la agricultură s-a limitat să declare că instituţia pe care o conduce pregăteşte în prezent măsurile necesare astfel încât să prevină „oarecum” efectul pe care l-ar putea avea seceta.

Deşi piaţa agricolă locală este expusă an de an riscurilor meteo, fermierii continuă să nu aibă nicio protecţie în faţa secetei, în condiţiile în care sistemul de irigaţii este aproape în totalitate nefuncţional. La un total de 8,3 milioane de hectare de teren arabil, în acest an au fost „udate” doar 1%, adică 100.000 de hectare.

Cu puţine opţiuni la dispoziţie, agricultorii români continuă să se expună riscurilor. Astfel, în prezent fermierii parcurg ultimii paşi pentru a finaliza semănatul recoltelor de toamnă (grâu şi rapiţă), datele din piaţă arătând că suprafeţele acoperite cu grâu sunt estimate la 1,5-1,6 milioane de hectare în timp ce rapiţa va reprezenta numai 300.000-400.000 de hectare.

Fermierii spun la unison că primele semne din teren nu sunt pozitive, dar în acelaşi timp ei subliniază că situaţia nu este la fel de severă precum cea din perioada similară a anului trecut.

„Sunt probleme, dar nu în toate zonele ţării. Spre exemplu, în Bărăgan a plouat la sfârşitul lunii septembrie şi situaţia nu este aşa de gravă, dar în alte zone precum Dobrogea sau anumite părţi din Moldova sau Oltenia au apărut deja probleme. E prea devreme acum pentru tras concluzii pentru că un an poate începe mai slab şi să se termine bine sau invers”, a explicat Nicolae Sitaru, un agricultor din judeţul Ialomiţa, care exploatează 2.000 de hectare de teren.

La polul opus al ţării, în judeţul Bihor, Ioan Cuc, administrator al companiei Patrol Service, care exploatează peste 5.000 de hectare de teren arabil, spune că în lipsa unui sistem de irigaţii funcţional, fermierii români riscă să aibă anul viitor pierderi similare cu cele înregistrate anul acesta.

„Problema este că nu avem apă, acesta fiind şi factorul limitator. Poţi să faci orice fel de tehnologie, dar nimic nu funcţionează în lipsa apei. Situaţia este deja gravă în zonă pentru rapiţă, mulţi care au pus rapiţa în august deja au pierdut-o din cauza secetei”, a explicat Ioan Cuc, care gestionează un business agricol de 5,2 mil. euro anul trecut.

Pe fondul secetei, România va termina acest an cu cea mai mare pierdere de recoltă din Uniunea Europeană după ce condiţiile meteo nefavorabile au redus cu mai mult de 30% atât producţia de porumb, cât şi pe cea de porumb. Per total, scăderea recoltelor de cereale este evaluată de Comisia Europeană la 35,8%.

Cu toate acestea, scăderile în volum nu se vor revedea în totalitate şi în conturile fermierilor pentru că preţurile pentru principalele materii prime agricole s-au încadrat pe o pantă ascendentă începând cu această vară ca urmare a semnalelor negative privind recolta.

Grâul a ajuns în acest context să se tranzacţioneze pentru un preţ mediu de 222 euro/tonă, în creştere cu 22% faţă de cotaţia medie din 2011, iar preţul porumbului a urcat în acelaşi interval într-un ritm similar la 226 euro/tonă.

You might also like More from author

Comments are closed.