Sănătatea peştilor în sisteme acvacole recirculante

În sistemele acvacole recirculante, îndepărtarea solidelor în suspensie constituie un element important al calităţii apei şi a sănătăţii peştilor. În principal, particulele solide provin din excrementele peştilor şi din hrana neconsumată.
Clasificarea solidelor în suspensie
• Din punct de vedere chimic, suspensiile din bazinele de creştere a peştilor sunt de natură organică şi anorganică. Partea organică, numită solide volatile în suspensie, determină consumul de oxigen, iar cea anorganică contribuie la formarea depozitelor de nămol, care degradează mediul de viaţă al peştilor.


• Din punct de vedere fizic, suspensiile se împart în particule sedimentabile (>100µm) şi nesedimentabile (>100µm).

Eficienţa îndepărtării particulelor de mărimi reduse este foarte scăzută. În controlul particulelor solide dintr-un sistem recirculant ne interesează, din punct de vedere al caracteristicilor fizice, greutatea specifică relativă (exprimată prin raportul dintre greutatea specifică în stare saturată cu apă a particulelor solide şi greutatea specifică aparentă a acestora) şi compoziţia granulometrică (ponderea procentuală a diferitelor clase de mărime a particulelor).

Particule solide: excreţii, hrană şi bacterii

În acvacultura recirculantă, producţia de suspensii solide poate fi evaluată prin luarea în considerare a excreţiei peştilor, hranei neconsumate şi a biomasei bacteriene.

Rata producerii excrementelor este determinată de cea a hrănirii şi variază în funcţie de specia de peşti. La o rată de conversie a hranei de 1:1 până la 2:1, aproximativ 80% din hrana consumată (masa uscată) se elimină sub formă solidă (la unii peşti excrementele solide reprezintă 25-30% din hrana consumată), lichidă sau gazoasă.

Cu toate că are un aport important de particule solide în suspensie, hrana neconsumată este evaluată la peşti ca reprezentând între: 1 şi 5% din hrana uscată, 5 şi 10% din cea umectată, 10 şi 30% din hrana umedă.

Conţinutul în particule solide este suplimentat şi de populaţiile de bacterii existente în masa apei, care, favorizate de prezenţa substanţelor organice şi a nutrienţilor în cadrul sistemului, se dezvoltă dispersat în masa apei sau sub forma unei pelicule organice care apare pe pereţii bazinelor de creştere, în conducte sau în filtrul biologic (preponderent).

În sistemele acvacole superintensive, particulele solide în suspensie se îndepărtează prin: separare gravitaţională, filtrare mecanică şi flotaţie, trecând apa printr-un mediu filtrant.

Filtrarea mecanică elimină doar particulele mari, cele de dimensiuni mici rămân în apă şi se îndepărtează aplicând procedee specifice.

În funcţie de natura materialului filtrant, în practica acvacolă se disting următoarele procedee de filtrare mecanică: cu site, cu mediu granular şi cu mediu poros.

SISTEME DE FILTRARE

• Filtre cu site. În sistemul recirculant proiectat şi realizat de cadrele didactice de la Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii Timişoara, specializarea Piscicultură şi Acvacultură, s-a ales sistemul de filtrare cu site.

Principiul de funcţionare a acestui procedeu constă în trecerea apei încărcată cu solide în suspensie printr-un sistem de site. În urma acestei treceri se reţine şi se elimină cea mai mare parte din particulele solide. În dimensionarea sitelor s-a avut în vedere compoziţia granulometrică a particulelor solide şi gradul de încărcare a apei cu acestea.

Filtrarea mecanică cu site prezintă avantajul că la trecerea apei prin materialul filtrant se înregistrează pierderi reduse de sarcină.

S-au constatat şi unele inconveniente, cum ar fi: nu pot fi reţinute particulele mici, iar prin trecerea apei prin filtru cu viteză mare se produce fragmentarea particulelor mari, rezultând particule mici pe care filtrul nu le reţine. În cazul folosirii unor site cu ochiuri mici are loc o pierdere importantă de presiune şi se produce o colmatare rapidă a filtrelor.

După modul de funcţionare, filtrele cu sită se clasifică în: staţionare, rotative şi vibratoare.

Filtrele cu site rotative au un potenţial mai scăzut de colmatare şi sunt construite dintr-un tambur prevăzut pe suprafaţa exterioară cu o sită. Tamburul rotativ este scufundat parţial în curentul de apă uzată care traversează o incintă de formă prismatică.

Prin rotirea continuă a tamburului, la nivelul părţii din sita imersată în apă sunt filtrate particulele solide, în timp ce partea superioară a tamburului, neimersată, trece prin faţa unui sistem de spălare cu un jet puternic de apă, orientat în contracurent. Procesul de spălare se derulează permanent şi intermitent, fiind dirijat de un releu de temporizare. Pe toată durata funcţionării, din filtrele cu site rotative, sunt evacuate cantităţi însemnate de apă cu un conţinut foarte ridicat de substanţe solide în suspensie.

• Filtre cu tobă. Luând în calcul volumul de apă din bazinele care compun instalaţia noastră de creştere superintensivă a sturionilor şi normele constructive ale firmelor care produc instalaţii de filtrare mecanică a apei evacuate din bazinele de creştere, s-a ajuns la următoarele caracteristici tehnice ale filtrului tobă:

– capacitatea maximă de filtrare: 350 mc/h;

– dimensiunile ochiurilor sitei de filtrare: 0,07 mm;

– suprafaţa de filtrare: minimum 3,9 mp;

– este confecţionat din oţel inoxidabil;

– sistem compact de construcţie, cu posibilitate de conectare la conducte PVC pentru intrare şi ieşire;

– rotaţia tobei: constantă;

– puterea motorului tobei: 0,75 kW;

– puterea sistemului de limpezire: 0,55 kW;

– tipul de alimentare: 380 V, 16 A;

– temporizator pentru sistemul de limpezire, cu acţionare manuală sau funcţionare intermitentă.

ŞTIAŢI CĂ…

• În sistemele acvacole recirculante, 90 la sută din apa sistemului se recirculă, prin urmare de compoziţia acesteia depinde sănătatea peştilor.

• Conţinutul de particule solide poate atinge concentraţii maxime admise de 15 mg/l. În doze mari, suspensiile solide din apă au consecinţe nefavorabile, precum: producerea de leziuni la nivelul branhiilor peştilor; formarea de amoniac prin procese de nitrificare; creşterea consumului de oxigen necesar descompunerii substanţelor organice din apă; colmatarea mecanică a biofiltrelor.

• Sursele bibliografice consemnează că greutatea specifică relativă a particulelor solide este, în medie, de aproximativ 1,19, iar compoziţia granulometrică a particulelor solide rezultate prin dizolvarea furajelor granulate este de: 0,6% între 5-30 microni, 1,6% între 30-60 microni, 5,3% între 60-105 microni, 19,7% între 105-500 microni, 21,9% între 500-1000 microni şi 50,9% peste 1000 microni.

You might also like More from author

Comments are closed.