România reală se usucă de secetă

Şefii direcţiilor agricole judeţene din 12 judeţe ale ţării sunt puşi de MADR să facă un recensământ al suprafeţelor calamitate. Însă nici n-apucă să redacteze notele către minister, că cifrele se schimbă de la o zi la alta. În creştere.
Zonele cele mai puternic afectate de arşiţă se regăsesc în est (Vaslui, Brăila, Vrancea), în sud şi sud-estul ţării (Dolj, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa), dar şi în  Ardeal(Cluj, Alba, Sălaj, Mureş sau Covasna), acestea fiind judeţele unde culturile au fost compromise în proporţie de 20% până la 100%.


Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a declarat pentru RL că în clipa de faţă România se confruntă cu o situaţie fără precedent, în care au fost trei săptămâni fără ploaie în cursul lunii iulie. Deşi ministerul comandă săptămânal situaţii ale stării de fapt de la nivel judeţean, în realitate nu există nici un fel de cuantificare exactă a daunelor: „Până după momentul recoltei nu vom putea şti exact care sunt pagubele secetei. Asta pentru că ceea ce se întâmplă în prezent sunt doar estimări, pe baza declaraţiilor fermierilor păgubiţi, care merg la primării şi-şi declară recoltele calamitate. În toamnă vom şti exact dimensiunea acestei drame”.

Secretarul de stat Botănoiu spune însă că mare parte din pierderile fermierilor vor fi compensate de guvern, care deja a anunţat forurile UE de intenţia de a emite o hotărâre de guvern care să acopere 80% din pagubele provocate de secetă şi caniculă. Botănoiu a mai precizat că ministerul încearcă să facă plăţile până pe 15 octombrie, pentru ca fermierii să aibă bani pentru înfiinţarea culturilor de toamnă. Secretarul de stat a mai precizat că tot ca o măsură de ajutor se va stabili prin hotărâre de guvern inclusiv dreptul de a recupera de la stat TVA pentru sumele investite în culturile calamitate.

Judeţul Iaşi e ca o stafidă

În Iaşi culturile din 17 comune sunt compromise, adică un total de 145.000 de hectare. 527 de hectare de rapiţă şi 662 de hectare de porumb au fost pur şi simplu pârjolite în totalitate. Parţial au fost compromise 60.000 hectare de porumb, 26.000 hectare de grâu, 9500 hectare de cartofi, 38.000 hectare de nutreţ şi culturile de orz, floarea-soarelui şi sfeclă de zahăr.

Covasna-cauza exploziei preţurilor la cartof, în toamnă

Csaba Konczei, directorul adjunct al Direcţiei Agricole Covasna, estimează că seceta a afectat 30% din suprafaţa agricolă, adică peste 172.000 de hectare. Culturile compromise parţial sau total sunt cultivate cu cartofi şi cereale. Din cele 14.980 de hectare cu cartofi, 80% au fost afectate parţial sau total, făcând ca producţia de cartofi să fie în 2012 cu un sfert mai mică decât într-un an normal. Cel mai probabil, având în vedere seceta generală instalată la nivel mondial, preţurile o vor lua razna, întocmai ca în iarna 2010-2011, când producţia de cartofi a fost redusă şi preţurile au explodat, dublându-se, provocând inclusiv şocuri inflaţioniste. Pentru a înţelege gravitatea situaţiei, îl cităm pe şeful Direcţiei Agricole Csaba Konczei, care declara pentru Mediafax cu două zile în urmă: „Specialiştii mai în vârstă susţin că din 1946 nu a mai fost aşa secetă în judeţ”.

Dolj, regatul pepenilor din ce în ce mai mici

În Dolj cel puţin 50% din suprafaţa agricolă cultivată din judeţ ce totalizează 488.621 de hectare, a fost compromisă de secetă. Cea mai lovită specie este porumbul, care a fost distrus în proporţie de 80%, fiind afectate parţial sau total 91.000 din cele 118.000 de hectare cultivate. În jur de 30.000 de hectare au fost distruse în proporţie de 100 la sută, cele mai mari pagube fiind localizate în lunca Jiului. Lubeniţele şi pepenii galbeni au fost la rându-le loviţi de secetă, din cele 8.386 de hectare de bostan, 30% fiind grav afectate. Culturile de muştar (137 hectare) şi tutun (258 hectare) au fost compromise în totalitate. Doljul face parte dintre cele mai greu lovite de secetă 8 judeţe ale României, însă ironia sorţii face ca acest judeţ să fi fost cândva deţinătorul armei împotriva secetei. E vorba de sistemul de irigaţii comunist, pe care însă tranziţia l-a distrus.

 În Sălaj, plantele şi oamenii concurează pentru apă

În Sălaj gradul de calamitare pentru culturile de porumb, cartofi şi floarea soarelui este de peste 30% şi riscul de distrugere a recoltei este în creştere. Deja în judeţ au fost pârjolite în procent de 100% 534 de hectare cu porumb, 260 de hectare cu cartofi şi 50 de hectare cu floarea soarelui. În Sălaj, problemele sunt cu atât mai grave cu cât seceta din acest an agricol o continuă pe cea din 2011, când nici în primăvară, nici în toamnă n-au picurat pe sol suficienţi stropi de ploaie încât să-i stingă setea cronică. Nicolae Dascălu, şeful direcţiei agricole Sălaj, declara recent pentru Mediafax: „Eu nu ştiu să fi prins în ultimele trei, patru decenii o situaţie atât de gravă ca în aceşti doi ani secetoşi, consecutivi”. Situaţia a devenit atât de gravă încât nu doar rădăcinile plantelor nu mai ajung la apă, ci au secat şi fântânile de mică adâncime ale sătenilor de pe valea Someşului, oamenii fiind nevoiţi să aducă apa de la distanţe mari, din afara localităţilor.

You might also like More from author

Comments are closed.