România, în topul ţărilor cu cel mai mare risc la inundaţii din regiune. Când vor fi gata hărţile de hazard la inundaţii care ne costă 46 milioane de euro

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că, din păcate, ploile vor continua şi că există pagube materiale provocate de aceste fenomene meteo, care vor fi acoperite de Executiv din Fondul de rezervă.
„Am primit informări de mai multe ori pe zi de la ministrul Dobre, de la ministrul Plumb. Azi la ora 15:00 avem o întâlnire pe această temă. Înţeleg că din păcate ploile o să continue şi trebuie să fim pregătiţi”, a spus Ponta, citat de Mediafax. Primul ministru a participat luni la Ministerul Administraţiei şi Internelor la videoconferinţa Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU).

20 de judeţe, sub ape

Populaţia din peste 100 localităţi din 20 de judeţe a avut de suferit din cauza inundaţiilor care au avut loc în ultimele zile ca urmare a precipitaţiilor abundente. În total, au fost afectate peste 800 de gospodării şi anexe gospodăreşti, potrivit datelor de la Inspectoratul general pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).

În Bucureşti, în numai 24 de ore, a căzut mai mult de jumătate din cantitatea medie de precipitaţii dintr-o lună, după cum a declarat, la gândul.live, Viorica Dima, şef al Centrului Naţional de Prognoză de la ANM.

Cod portocaliu şi Cod galben. Vor cădea peste 50 de litri pe metrul pătrat

Ploile vor continua. Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis luni o atenţionare de cod portocaliu, pentru intervalul 28 mai ora 17:00 – 29 mai ora 12:00. În judeţele Brăila, Buzău, Prahova, Ialomiţa, Călăraşi, Constanţa, Tulcea, Galaţi, Vrancea, Vaslui, Bacău şi Neamţ pe arii extinse se vor cumula cantităţi de apă de peste 50 litri/mp. În celelalte regiuni astfel de fenomene se vor semnala pe suprafeţe mai restrânse şi cu o intensitate mai mică.

De asemenea, ANM a emis şi o atenţionare meteorologică de cod galben, pentru intervalul 28 mai ora 11:00 – 29 mai ora 16:00. În intervalul menţionat, în Muntenia, Dobrogea, Moldova, precum şi în sud-estul Transilvaniei şi zona Carpaţilor Orientali va ploua abundent, iar cantităţile de apă vor depăşi pe arii relativ extinse 20-25 litri/mp şi izolat 40-50 litri/mp. Vor fi posibile descărcări electrice, intensificări ale vântului şi izolat grindină.

Cum se pregătesc prefecţii: „Am stat în şedinţă până la 2 noaptea”

Unul dintre judeţele unde populaţia a avut de suferit din cauza ploilor din ultimele zile este Bacău. Noul prefect al judeţului Bacău, Şerban Claudiu Octavian, ne-a mărturisit că „a stat la şedinţă până la ora 2”, din cauza problemelor create de inundaţii, dar „acum situaţia s-a calmat”.

„Aseară (joi seara-n.red.) am stat până la 2 noaptea în şedinţă. Am avut ceva probleme cu inundaţiile în judeţ, dar acum nu mai sunt probleme. Un număr de 21 de localităţi au fost afectate, dar nu în mod grav. Este vorba de 16 locuinţe, 222 de curţi şi gospodării inundate, 60 de km de drum comunal afectat, 245 de hectare de teren agricol. Dar acum lucrurile s-au calmat. Două comisii vor merge în teritoriu să evalueze pagubele”, a declarat pentru gândul prefectul judeţului Bacău, Şerban Claudiu Octavian.

În ciuda spuselor prefectului, avertizarea hidrologică emisă vineri de „Apele Române” arăta, printre altele, că apele râului Trotuş, pe teritoriul judeţului Bacău, se situau peste cota de inundaţie, la alte trei staţii hidrometrice din judeţ apele râurilor fiind peste cotele de atenţie.

Efectele inundaţiilor

– Un dig de apărare de pe râul Buzău, aparţinând Hidroelectrica, a cedat luni dimineaţa, în dreptul localităţii buzoiene Potoceni. Prefectul de Buzău, Gabriel Dragoş Baltă, a declarat că nu este niciun pericol de inundaţie, la faţa locului fiind montate blocuri de beton şi piatră. El a explicat că pericolul inundaţiilor este erte aproape inexistent, după digul afectat fiind două lacuri şi încă un dig. „Nu este pericol de inundaţie a terenurilor agricole sau a caselor”, a spus Baltă, precizând că nu a cerut ajutor suplimentar de la guvern.

– În judeţul Prahova mai multe curţi şi grădini din comuna Ciorani au fost inundate în ultimele zile şi mai multe animale au fost evacuate, după ce apele râului Cricovul Sărat au depăşit cota de pericol cu 20 de centimetri, transmite corespondentul Mediafax.

– Apele râului Cricovul Sărat, afluent al râului Prahova, au depăşit, vineri dimineaţă, cota de inundaţie şi în scurt timp au atins cota de pericol, pe care au depăşit-o cu 20 de centimetri, inundând nouă curţi şi grădini din comuna prahoveană Ciorani, a anunţat Prefectura Prahova.

– Pe de altă parte, 11 localităţi din judeţul Buzău, între care oraşele Buzău şi Râmnicu Sărat, au fost afectate de inundaţii în urma ploilor căzute în ultimele 24 de ore, fiind inundate subsolurile unor blocuri şi peste 60 de gospodării, transmite corespondentul Mediafax.

– În urma ploilor s-au produs inundaţii în comunele Pârscov, Mărăcineni, Ţinteşti, Vipereşti, Săgeata, Vadu Paşii, Puieşti şi Valea Râmnicului. În aceste comune a fost avariat un podeţ tubular peste pârâul Sărăţel, astfel că în satele Curcăneşti şi Tocileni din comuna Pârscov se poate ajunge doar pe jos. De asemenea, apa a inundat mai multe gospodării şi locuinţe, potrivit şefului Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Buzău, colonel Dănuţ Nicolae.

– A fost inundat subsolul noii maternităţi din Buzău, nefuncţională încă, precum şi o librărie la subsolul căreia erau depozitate sute de volume, un complex hotelier, 23 de gospodării şi subsolul unui bloc de locuinţe.

– La Râmnicu Sărat, au fost inundate 26 de gospodării de pe 15 străzi, precum şi subsolurile a două blocuri.

– Totodată, în comuna buzoiană Vipereşti zeci de case riscă să se prăbuşească în urma ploilor abundente înregistrate în ultimele ore. Viceprimarul localităţii Vipereşti, Vlad Aurică, a declarat, vineri, că există riscul ca 40-50 de locuinţe construite din chirpici, dintr-un cătun locuit de romi, să se prăbuşească în orice moment. În câteva case au intrat apa şi nămolul, iar cinci familii cu numeroşi copii trebuie evacuate. Autorităţile au vrut să îi ducă pe oameni în Căminul cultural, însă aceştia au refuzat, spunând că nu vor să-şi lase agoniseala de-o viaţă.

Ce sunt hărţile de hazard la inundabilitate şi hărţile de risc

Pe de altă parte, fiecare român va putea să vadă pe internet cât de mare este riscul ca o localitate să fie inundată. România a trimis la Comisia Europeană, la finele anului trecut, două tipuri de hărţi preliminare – hărţile de hazard la inundaţii şi hărţile de risc, potrivit directivei europene privind managementul riscului la inundaţii.

„A fost realizată şi raportată la Comisia Europeană prima etapă în realizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii, respectiv evaluarea preliminară a riscului la inundaţii. În cadrul acestei etape au fost delimitate benzile inundabile pe cursurile de apă pe baza debitelor şi nivelurilor istorice cunoscute – şi nu pe baza studiilor, aşa cum vor fi realizate hărţile de hazard”, se arată într-un răspuns primit la solicitarea gândul de la reprezentanţii Biroului de Presă al Ministerului Mediului.

Benzile inundabile vor putea fi vizualizate pe internet după ce evaluarea preliminară a riscului va fi validată de Comisia Europeană şi când acest lucru va fi posibil din punct de vedere tehnic, se mai precizează în răspunsul primit.

La finele lunii februarie, şeful Autorităţii Naţionale pentru Inundaţii şi Managementul Apelor (ANIMA) a precizat pentru gândul că până pe 22 martie Comisia Europeană trebuia să avizeze hărţile preliminare.

„Până la 22 martie, Comisia Europeană ar trebui avizeze hărţile preliminare trimise de România, după care hărţile vor fi disponibile oricui, pe internet”, declara la finalul lunii februarie pentru gândul Dan Cârlan, şeful Autorităţii Naţionale pentru Inundaţii şi Managementul Apelor (ANIMA). Şeful ANIMA nu a putut fi contactat pentru noi detalii până la publicarea acestui articol.

Concret, hărţile de hazard la inundabilitate – care au termen de finalizare sfârşitul anului 2012 – sunt realizate de Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) şi vor oferi informaţii exacte despre inundaţii, printre care extinderea zonei inundate, viteza apei, adâncimea apei la viituri, corespunzătoare anumit
or debite.

Hărţile de risc – cu termen de finalizare 2013 – vor fi realizate de consiliile judeţene şi vor putea indica nivelul pagubelor care se vor produce în caz de inundaţii şi zonele de evacuare a populaţiei în caz de inundaţii.

„Hărţile de harzard la inundabilitate vor fi gata până la finele anului. Nu au fost primite observaţii de la Comisia Europeană la raportul preliminar trimis”, a declarat pentru gândul Marie-Jeanne Adler, director ştiinţific la Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.

Cele 11 hărţi, o investiţie de 46,5 milioane euro

„Hărţile de hazard la inundabilitate sunt în curs de execuţie, trebuie predate la sfârşitul anului 2012. Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa a încheiat un contract cu firma Blom România. Proiectul prevede un plan de diminuare a riscului la inundaţii pentru toate zonele cu risc la inundaţii din judeţele Prahova, Ialomiţa, Brăila şi Buzău”, a declarat pentru gândul Adrian Diaconescu, inginer şef la Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa, din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române”.

Pentru elaborarea celor 11 hărţi de hazard la inundabilitate valoarea investiţiilor se ridică la 200 milioane de lei (46,5 milioane euro), potrivit şefului ANIMA.

În „Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung”, adoptată de Guvern în 2010, se arată că în perioada 2010-2011 trebuiau realizate, printre altele, „actualizarea şi completarea hărţilor de hazard la inundaţii şi a bazei de date cartografice privind obictivele afectate de inundaţii”, precum şi „inventarierea şi analiza vulnerabilităţilor specifice şi a bunurilor expuse riscului la inundaţii (mediu, sănătate etc)”.

Totalul costurilor pentru „implementarea” strategiei este de 17,4 miliarde euro, în perioada 2010-2035.

Studiu CE: România, între statele cu cel mai mare risc la inundaţii din Europa

Cert este că România este una dintre ţările din Europa cu risc înalt de inundaţii, după cum rezultă şi dintr-un studiu publicat în 2007 şi care a analizat situaţia din 10 ţări din regiune. Analiza a fost realizată de Institutul pentru Protecţia şi Siguranţa Populaţiei, la comanda Comisiei Europene.

Harta riscului la inundaţii în Europa:

Legenda: roşu – risc crescut la inundaţii, portocaliu -risc mediu la inundaţii, verde – risc scăzut la inundaţii.

În România studiul a identificat unul dintre cele mai mari riscuri la inundaţii, de acesta fiind afectaţi cinci dintre cei şapte factori analizaţi – între care populaţia, infrastructura, resurse naturale, biodiversitatea. Pe locul doi se află Ungaria, cu patru factori pentru care s-a identificat un risc foarte ridicat la inundaţii.

În România, hărţile de hazard – ţinute la secret

Acelaşi studiu din 2007 mai arată că variantele de la acea vreme ale hărţilor de hazard la inundaţii erau disponibile accesului public în state precum Letonia, Polonia şi Slovacia, în timp ce în România, Bulgaria, Cehia şi Ungaria accesul publicului la aceste date era restricţionat.

Directiva europeană privind gestionarea riscului de inundaţii prevede că hărţile de hazard vor acoperi zonele geografice care ar putea fi inundate în caz de inundaţii cu probabilitate mică, medie (perioada probabilă de revenire ≥ 100 ani) şi mare. Pentru fiecare caz trebuie indicate dimensiunile inundaţiilor, adâncimea sau nivelul apelor, viteza de curgere sau debitul de apă relevant.

Hărţile de risc, care vor fi făcute pe baza hărţilor de hazard de inundaţii, vor cuprinde:

– numărul aproximativ de locuitori potenţial afectaţi de inundaţii

– tipul de activitate economică din zona potenţial afectată

– instalaţiile care pot produce poluare accidentală în cazul inundaţiilor şi zonele protejate potenţial afectate.

Harta factorilor expuşi la risc de inundaţii:

(Click pe imagine pentru a mări)

Guvernul încearcă acum să recupereze milioane de euro cheltuite nejustificat în 2008

În ce priveşte fondurile cheltuite de autorităţi în lupta cu apele, o parte dintre acestea a fost cheltuită nejustificat. Astfel, la începutul acestui an autorităţile au anunţat că vor să recupereze fonduri europene pe care mai multe autorităţi le-au consumat la inundaţiile din 2008 şi în cazul cărora Curtea de Conturi a descoperit mai multe nereguli.

Frauda a fost descoperită prin audit al Curţii de Conturi, iar actul care a reglementat finanţarea nu indica şi cine va recupera un posibil prejudiciu.

Pentru exerciţiul financiar 2009, Uniunea Europeană a acordat României, prin Fondul European de Solidaritate, 13,5 milioane euro pentru finanţarea unor lucrări de urgenţă ca urmare a inundaţiilor din iulie 2008. Sumele primite de România au fost folosite pentru decontarea de către beneficii finali a cheltuielilor efectuate în baza contractelor încheiate în perioada 22 iulie-1 octombrie 2008 pentru refacerea infrastructurii, precum şi pentru finanţarea unor proiecte noi de prevenire a inundaţiilor după 1 octombrie 2008, cu respectarea procedurilor de licitaţie conforme normelor comunitare, potrivit Mediafax.

Hotărârea aprobată de Guvern în octombrie 2009 privind utilizarea acestor fonduri stabileşte că beneficiarii finali sunt consiliile judeţene din zonele direct afectate de dezastru, respectiv Maramureş, Iaşi, Suceava, Botoşani şi Neamţ, responsabile de aplicarea tehnică şi financiară a proiectelor şi de stabilirea criteriilor de selecţie şi prioritizare a contractelor înaintate spre decontare din Fondul European de Solidaritate.

Ultimul raport al Curţii de Conturi (CC) relevă că, la finalul lucrărilor, au fost auditate cheltuieli plătite în sumă de 8,7 milioane euro, reprezentând 64,3 % din totalul plăţilor, fiind descoperite numeroase nereguli în utilizarea fondurilor.

Una dintre principalele deficienţe evidenţiate în urma auditului a fost nerespectarea prevederilor privind derularea procedurilor de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.

Astfel, în cazul a trei contracte de achiziţii publice privind refacerea unor drumuri judeţene şi comunale, încheiate prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, a fost decontată contravaloarea unor lucrări executate înainte de data semnării contractelor, valoarea lucrărilor fiind de 674.000 euro.

You might also like More from author

Comments are closed.