Reportaj: Povestea unei comune în care fondurile europene i-au ținut pe tineri acasă: Tinca

3.Banii nu aduc fericirea, dar cu siguranţă pot aduce acea stabilitate de care fiecare om, mai ales la începutul vieţii are nevoie. Pot da aripi şi siguranţă oamenilor atunci când au mai mare nevoie de ele, în prima parte a vieţii, atunci când prea puţini au încredere în ei sau îi motivează aşa cum ar trebui. Fără bani, fără speranţe şi fără încredere în forţele proprii, mulţi dintre tineri aleg să plece spre alte ţări din Europa, în care să câştige mai bine şi, ceea ce nu se spune, să nu fie văzuţi de membrii comunităţii că nu s-au ridicat la nivelul aşteptărilor acesteia. Astfel, an de an, zeci de mii de români, majoritatea tineri şi foarte tineri, îşi părăsesc casele pentru a se înstrăina de casele lor, de locurile lor, pe care le lasă în grija cui se poate.

Chiar dacă moda Italiei a trecut şi nici Spania nu mai tentează foarte tare românii, şi în 2015 s-a găsit un tărâm al făgăduinţei. Astfel românii s-au orientat către Marea Britanie şi, în ultimele 12 luni au ajuns să ocupe locul al treilea în topul populaţiilor migrante din regat, ajungând, potrivit Oficiului Naţional de Statistică, la 175.000, la sfârşitul anului trecut. Dar, dat fiind faptul că acestea sunt cifre oficiale, apare natural întrebarea: câţi români locuiesc în Anglia fără acte? Dar în celelalte state ale Europei? Câţi muncesc pentru alte ţări şi construiesc pentru alţii? Câţi părinţi sau fraţi duc dorul celor plecaţi de acasă? Greu de răspuns.

Dar este o altă întrebare, mai puţin patetică, la care puţini se încumetă să se gândească. Ce ar trebui să fie făcut pentru a-i păstra pe tineri în România?

Potrivit EUROSTAT, „Migraţia este influenţată de o combinaţie de factori economici, politici şi sociali: fie în ţara de origine a unui migrant (factorii de impuls), fie în ţara de destinaţie (factori de atracţie). Din punct de vedere istoric, se consideră că relativa prosperitate economică şi stabilitate politică din UE au exercitat un efect de atracţie considerabil asupra imigranţilor”. În concluzie, dacă migranţii ar găsi o relativă prosperitate în ţara lor, probabil că nu ar mai pleca.

Cel mai uşor de convins tinerii să rămână şi muncească în România, mai ales în România rurală, este cu ajutorul fondurilor europene destinate lor, adică cu banii obţinuţi prin fosta Măsură 112 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013, pentru instalarea tinerilor fermieri sau prin Submăsura 6.1, Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, din PNDR 2014-2020.

Dacă prin submăsura din vechiul PNDR, tinerilor li se dădea echivalentul în lei a cel mult 40.000 de euro, dacă preluau o fermă, în noul exerciţiu financiar li se acordă 50.000 de euro, în două tranşe, prima de 75% din cuantumul de sprijin se acordă la primirea deciziei de finanţare şi a doua, de 25% din cuantum, în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanţare.

Cei care accesează asemenea fonduri sunt obligaţi să prezinte un plan de afaceri şi să rămână în ferme pentru cinci ani. De asemenea, toţi tinerii fermieri, care au mai puţin de 40 de ani, obligatoriu, trebuie să treacă printr-un curs de management al fermei, pentru a putea să îşi continue demersurile.

Astfel, într-o ţară a cărei populaţie scade în fiecare an cu echivalentul numeric al unui oraş mic, adică cu cca. 80.000 de oameni, există localităţi, chiar din zonele rurale, care sunt mai expuse depopulării, care se extind şi întineresc, iar unul dintre motivele pentru care apare acest fenomen  este, fără îndoială, infuzia de fonduri europene pentru tineri.

Un astfel de caz este cel de la Tinca, din judeţul Bihor, unde, de la recesământul din 2002, la cel din 2012, populaţia a crescut de la 7.446, la 7.793, pentru ca azi, în comună, să trăiască 8.340 de oameni. Comuna aflată în judeţul care se află pe primul loc în clasamentul numărului de tineri care au accesat fonduri europene pentru a se instala în mediul rural, cu 800 de proiecte de acest tip, a atras nu mai puţin de 7 milioane de euro până la mijlocul anului, după cum a remarcat fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, în vară.

Mai mulţi tineri, mai mulţi bani au adus mai multă viaţă în comuna din Vestul ţării, unde au apărut grădiniţe noi, un schimb valutar, un restaurant, o farmacie, adică cam tot ceea ce, în mod normal, apare mai mult în oraşe decât în mediul rural. Dar, dacă oamenii au avut nevoie de ele…

Bani pentru tinerii fermieri

De la început, tincanii şi-au dat seama că, pentru a atrage cât mai mult fonduri în comună au nevoie de asociere, aşa că au participat la crearea de entităţi care să le ofere forţă şi sprijin în negociere.  Nu se ştie foarte clar dacă modelul a pornit de sus în jos sau de josîn sus, cert e că lucrurile s-au mişcat în sesnsul dorit. „Tinerii din localitatea noastră nu au început de acum cu proiectele, ci de mai demult, ei au proiecte pe SAPARD, pe FEADR şi, dacă noi, Primăria, avem proiecte de 7 milioane de euro atrase şi ei se apropie de această sumă a investiţiilor”, spune Teodor Coste, primarul comunei.

El se mândreşte cu tinerii care au realizat proiecte şi au primit fonduri europene, pe care le-au folosit în gospodăriile lor şi crede că acestea, prin specificul lor, vor aduce stabilitate şi viitor întregii zone.

Cu ajutorul banilor, tinerii comunei au pus la punct afaceri în agricultură şi se ocupă acum de apicultură, de creşterea vacilor, oilor sau porcilor, au culturi mari de grâu şi porumb sau culturi de lubeniţă, de dovlecei sau de lucernă, din care obţin profit. Mai toţi spun că nu le-a fost uşor să treacă de provocările specifice implementării, că le-a fost greu să obţină toate avizele, să înţeleagă unii dintre termenii sau termenele din program. Majoritatea au apelat la ajutorul consultanţilor şi, ca să le fie mai uşor, au fost sprijiniţi de grupul de acţiune locală din zonă, Grupul de Acţiune Locală Euro-Crişana, care,ca orice entitate de gen, poate falicita accesul la informaţii şi programe.

De fapt, fiecare tânăr fermier are povestea lui, fiecare are speranţele lui şi fiecare în parte vine să completeze tabloul unei zone care prin ei întinereşte.

Cătălin: Când toate sunt numai fapte şi miere

Unul dintre tincanii care au accesat fonduri prin Măsura 112, cu ajutorul G.A.L.Euro-Crişana, este Cătălin Sobolu, un tânăr energic şi pus pe fapte mari, care a accesat 40.000 de euro, bani pe care i-a folosit pentru a-şi face stupina pe care şi-o dorea şi pentru a cumpăra teren.

Este inginer de mediu şi lucrează la o instituţie din comună, aşa că ştie ce face, iar de apicultură a început să se ocupe în urmă cu 10 ani, alături de tatăl său, un apicultor pasionat, cu multă experienţă, de la care a învăţat cam tot ce trebuia să ştie despre albine, nişte fiinţe miraculoase şi fascinante.

Cătălin este mulţumit de ceea ce a reuşit cu banii primiţi, de centrifuga cumpărată, de lăzile noi pe care şi le-a achiziţionat şi de terenuri. Cu toate acestea, recunoaşte că a întâmpinat probleme mai ales din cauza birocraţiei. El spune că în zona sa, ca în multe alte regiuni din România, deşi există pământ de vânzare, vânzătorii nu au încă actele de proprietate pentru el, aşa că, după cumpărare, noii proprietari trebuie să treacă prin furcile caudine ale birocraţiei pentru a-ţi certifica statutul sau ajung chiar în instanţă pentru a deveni proprietari cu drepturi depline.

Cu toate acestea, eforturile sale nu au fost zadarnice, iar stupina pe care o deţine îi aduce satisfacţii suficiente încât să se gândească la extindere şi la asociere, fiindcă ar vrea să îi coopteze şi pe alţi prieteni de-ai săi din Tinca, la fel de tineri, şi ei beneficiari de fonduri şi, împreună, să cucerească pieţele. Aşa că deja a vorbit cu Bogdan, ca să caute soluţii…

2.Bogdan: Greu, greu, dar merită…

…fiindcă şi Bogdan este tânăr fermier şi ştie cum se fac lucrurile acestea.

…iar Bogdan a fost de acord, fiindcă îl cunoaşte din copilărie pe Cătălin, iar în adolescenţă, o perioadă nu foarte îndepărtată, au trecut împreună prin întâmplări care i-au unit într-o prietenie care tinde să se transforme în parteneriat de afaceri.

Bogdan Popa, are doar 20 de ani şi are în proprietate o fermă cu de toate: porci, vaci, stupi, culturi. Din banii obţinuţi şi-a cumpărat patru hectare de teren şi animale.

A decis să acceseze fonduri, după ce i-a auzit pe prietenii săi vorbind despre ele. Cu ajutorul familiei, Bogdan a pus bazele unei exploataţii agricole profitabile în care toate ar merge strună dacă… uneori nu ar apărea probleme neprevăzute, cum ar fi scăderea drastică a preţului porcilor în acest an sau restricţiile impuse după descoperirea unor cazuri de boala limbii albastre, care afectează vacile şi oile.

Tânărul fermier vrea să îşi extindă gospodăria şi, chiar dacă zice că a obosit făcând drumuri pentru a accesa banii, parcă tot ar mai prinde curaj pentru a o lua de la capăt cu alte fonduri, alte proiecte. La urma urmei, sunt bani care intră în casă, nu care ies…iar ei i-au dat un motiv în plus să nu se îndepărteze de familia lui, de care este foarte legat, aşa că o mamă poate zâmbi fericită, fiindcă copiii ei, Bogdan şi fratele lui, au găsit motive să rămână în sat şi să nu se piardă prin lume.

Paula: Acasă e acolo unde ţi-e bine

Pe Paula am găsit-o la cabinet, fiindcă e medic veterinar într-un sat din Tinca, în Căpâlna, unde s-a mutat pentru a fi alături de soţul său, de Paul, un inginer agronom energic şi curajos, care, deşi este foarte tânăr, simte deja cum merg lucrurile pe pieţele de mărfuri şi în afara lor.

Paul Beca e din Bistriţa, dar, după ce a absolvit cursurile Universităţii de Agronomie şi Medicină Veterinară din Cluj, a venit în Tinca, unde, prin Măsura 112 din PNDR a cumpărat 80 de oi şi 48 de porci, precum şi două hectare de teren.

Tânăra blondă şi veselă e un profesionist şi, fiindcă chiar se pricepe la animale, vorbeşte cu uşurinţă despre ele. Spune că cel mai mare pericol cu care se confurntă zi de zi e că orice boală mai serioasă iar putea decima efectivele şi i-ar putea aduce pagube pe care cu greu să le mai poată acoperi.Oricum, nici cu desfacerea nu sunt toate roz, fiindcă din cauza alarmelor epidemiologice, mieii se vând greu şi la preţuri foarte mici…

Cu toate acestea, dacă trage linie şi calculează, rezultatele o mulţumesc…

“Eu cred că este super că am putut accesa fonduri europene. Pentru familia mea este un business din care trăim şi ştim că toate trebuie să fie pe profit ca să meargă. Sunt mulţumită că noi,ca tineri fermieri,cu ajutorul fondurilor am reuşit să facem ceva şi fără ajutorul părinţilor”, spune Paula, care déjà se gândeşte cum să acceseze fonduri pe Submăsura 6.4, din noul PNDR, pentru un sprijin pentru afaceri non-agricole în mediul rural.

Adică, şi Paula,şi Paul vor rămâne în comună şi vor face noi investiţii, dacă vor putea, fiindcă planetele par să se alinieze aşa cum vor ei. Iar ei vor să facă multe, fiindcă sunt tineri, veseli, frumoşi şi au înţeles că e momentul lor.

Ionuţ: Din banii proprii nu reuşeam să fac ce am făcut

…şi nu numai al lor, fiindcă un alt exemplu din zonă este cel al lui Ionuţ Pater, un tânăr înalt şi taciturn, care a profitat de oportunitate pentru a-şi cumpăra oi şi teren, pe care să planteze nutreţ pentru animale.  Prin program nu a primit suma maximă, dar tot ce i-a fost dat a folosit ca să completeze ce avea, aşa că cele 15 oi cumpărate s-au alăturat turmei deja existente, de peste 180 de 1.capete.

“Oricum am vrut să ne extindem turma, aşa că fondurile au venit în momentul potrivit. Vrem să ajungem la 500 de capete şi pământ vrem să luăm, pe an ce trece, mai mult”, spune Ionuţ, care abia aşteaptă să treacă la proiectul următor, care speră să fie ceva mai mare.

Tincanul recunoaşte că din banii lui nu ar fi reuşit să facă ce a făcut cu ajutorul fondurilor europene, să îşi cumpere animalele şi pământul, aşa că vrea să meargă mai departe pe drumul acesta, chiar dacă nu este întotdeauna foarte uşor. Iar 500 de oi nu sunt puţine…aşa că e de luptat.

Doi într-unul: Și turism, şi fermă

Dacă cei mai mulţi dintre tinerii zonei au ales să se implice în agricultură, Adrian Crăciun a decis să ia taurul de coarne şi să acceseze şi fonduri pentru tinerii fermieri, şi pentru o pensiune agroturistică în satul Belfir, prin Măsura 312, din PNDR 2007-2013.

Din banii pentru instalarea tinerilor, a cumpărat teren şi animale, în special oi, iar din cei pentru agropensiune, 97.000 de euro din finanţare europeană şi 15.000, fonduri proprii, a pus bazele unei afaceri care ar trebui să meargă “ca unsă”.

Cum se vor împăca cele dou investiţii? Foarte bine, fiindcă ferma va produse alimente pentru bucătăria agropensiunii, iar turiştii agropensiunii vor putea, dacă vor vrea, să viziteze şi să se bucure de liniştea pe care ferma le-o poate oferi orăşenilor care vor să se relaxeze. Mai mult, ei ar putea să viziteze întreaga zonă şi să guste şi din alte produse tincane.

O cabană din lemn, într-un loc liniştit, în care timpul are infinită răbdare cu oamenii…chiar poate fi o idée bună.

Ionela: Fiindcă ne place

…aşa cum a fost şi cea a Ionelei Dejeu, care are o stupină în satul Gurbediu, din Tinca. Aşa cum spune chiar ea, a accesat fonduri europene convinsă fiindcă că şi tinerii „se pot realiza şi aduce un beneficiu statului şi ţării“. Ionela a preluat stupina de la familie, aşa că se poate lăuda că duce mai departe tradiţia. „Sunt mândră de familia mea, de ideile şi de principiile de bază pe care mi le-a cultivat, şi cu care merg mai departe. Pot să îi sfătuiesc pe toţi tinerii să încerce, să aibă curajul, să promoveze ţara şi bunurile noastre. Sunt mândră şi de cei din grupul de acţiune locală, care au fost o echipă şi ne-au susţinut, sunt mândră de noi toţi”, spune Ionela, care zice că nevoia de dezvoltare în plan rural au convins-o să facă ceva.

Cu ajutorul sprijinului european mulţi tineri,unii chiar din grupul celor care nu ar fi avut nicio şansă de reuşită, au demarat afaceri, au preluat ferme pe care s-au obligat să le ducă mai departe şi au rămas la ţară, ca să muncească, povesteşte Ionela, care este mulţumită că, în sfârşit li se acordă şi celor din mediul rural o şansă şi un motiv ca să rămână sau se întoarcă acasă.

Când cercul se închide-n sat

Una peste alta, Tinca se dezvoltă, aşa că nici măcar edilul comunei nu îşi mai aminteşte care sunt toate punctele de interes de aici. În regiune are o moară, o brutărie, pichet de pompieri, sediu APIA, SMURD, o piaţă agroalimentară, gară, dispensar şi centru de analize, schimb valutar, puncte de lucru al unor bănci, liceu, aşa că în acest moment principala valoare a Tincăi sunt tinerii, care le dau viaţă tuturor şi care asigură continuitatea tuturor, de la brutărie, la liceu şi schimbul valutar din centrul satului.

Și care este principala comoară a tinerilor? Siguranţa pe care le-o dă ideea că au reuşit ceva, că pot fi nişte învingători pe care să îi admire oamenii din jurul lor, părinţii, vecinii, cei pe care, la rândul lor îi admiră. E foarte bine să rămâi acasă şi să te gândeşti cu optimism la viitor.

Publicat în Revista Sinteza

 

You might also like More from author

Comments are closed.