Reforma PAC, analizată în comisiile pentru afaceri europene și pentru agricultură din Parlament

parlamentMembrii Comisiilor pentru afaceri europene și Comisiilor pentru agricultură din Camera Deputaților și Senatul României s-au întrunitîn ședință comună, pentru a dezbate propunerile Comisiei Europene de reformare a Politicii Agricole Comune (PAC) după 2013.

Dacian Cioloș , comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală, a prezentat propunerile Comisiei Europene de reformare a Politicii Agricole Comune (PAC) după 2013 și a răspuns întrebărilor adresate de parlamentari.

Acesta a menționat responsabilitatea pe care România trebuie să și-o asume prin alegerea tipului elementelor de flexibilitate pentru fermele mici: să recurgă la schemele simplificate de plată sau la acordarea unei sume fixe.

Comisarul a prezentat noile priorități ale dezvoltării rurale precum și măsurile elaborate astfel ca fiecare stat membru să poată propune programe și alocări financiare, combinate conform nevoilor sale.

Cioloș a descris programele destinate tinerilor fermieri și fermelor mici, relevante pentru sectorul rural din România, precum și agriculturii din zonele montane și defavorizate, pentru care se propune o nouă schemă de clasificare.

Comisia Europeană a reformulat definiția pentru agricultorii activi, pentru a exclude de la plățile PAC pe cei care nu au o legătură reală, tangibilă cu agricultura.

În următoare perioadă cercetarea în agricultură va căpăta o importanță din ce în ce mai mare, dar aceasta va trebui supusă restructurării și corelării și cu cercetarea privată.

În solicitarea unei finanțări de la Comisia Europeană va fi permisă accesarea simultană a finanțării din fondurile PAC și din fondurile structurale, dacă statul membru identifică o astfel de necesitate.

Comisarul european a răspuns pe larg întrebărilor adresate de parlamentari, subliniind:

— necesitatea de a integra în programele rurale aspecte ale educației tinerilor din zonele rurale, dezvoltării activităților de consultanță și consilierii autohtone;

— în urma eliminării cotelor de lapte după anul 2015, va fi necesară promovarea inteligentă a laptelui românesc prin folosirea etichetării de origine, ca și în alte state membre;

— liberalizarea pieței funciare în România poate include și o serie de condiționalități, așa cum se practică în alte state membre;

— risipa de alimente în faza de procesare și comercializare este în preocuparea Comisiei Europene, care a emis un document de consultare pe această temă;

— fondurile programului LEADER mai pot fi încă suplimentate pentru România, la solicitarea acesteia, dar este necesară redefinirea noțiunii de spațiu rural, încă posibilă.

 

You might also like More from author

Comments are closed.