"A plouat mai puţin ca în Sahara". România, pârjolită de secetă.

Precipitaţiile au fost mai slabe în judeţul Cluj decât în Sahara, în varaasta, arată măsurătorile specialiştilor. Unele râuri din Moldova au secat cu totul pe anumite porţiuni. Dunărea se află la un nivel alarmant, la care navigaţia este aproape imposibilă. Disperaţi că nu mai au mâncare pentru animale, ţăranii îşi vând pe nimic vacile, porcii şi caii.

Râurile din judeţul Vrancea sunt foarte aproape de a seca. Cel mai bun exem-plu e râul Put-na,  care a dispărut cu totul pe o distanţă de 20 de kilometri, între localităţile Boloteşti şi Mirceşti.  Seceta a făcut ca şi debitele altor râuri din acest judeţ să scadă substanţial, a declarat purtătorul de cuvânt al Societăţii de Gospodărire a Apelor – Vrancea, Sergiu Muhăilă, citat de ziarul Monitorul de Vrancea. Astfel, râul Şuşiţa are un debit de numai 16%, faţă de normal, râul Putna, pe întreaga sa albie, are un debit înjumătăţit, dar sunt şi situaţii în care acest curs de apă e sub 20% în dreptul localităţilor Tulnici şi Colacu, tot la 20% din debit e şi râul Zăbala. Râul Năruja are debitul de 40%. Milcovul a rămas la un debit de 5%, în dreptul localităţii Reghiu, şi numai 2% la Goleşti. Alt curs de apă – Rîmna – are numai 10% din capacitate.  

 

Seceta ameninţă navigaţia pe Dunăre

Unul dintre efectele secetei prelungite este scăderea nivelului apelor Dunării la un nivel care pune în pericol navigaţia. Cotele scad, alarmant, de la o zi la alta. Scăderi ale nivelului apelor Dunării erau înregistrate ieri pe întreg sectorul românesc al fluviului, scăderile fiind de la 2 la 8 cm în 24 de ore. În zona localităţii Gruia era semnalată o scădere cu 56 cm. În rada Portului Galaţi era înregistrată ieri o cotă de 173 cm, în condiţiile în care în această perioadă a anului nivelul Dunării la Galaţi era de aproximativ 300 cm. Este însă cu 4 metri şi 17 centimetri sub nivelul înregistrat în iulie 2010, când Dunărea a atins la Galaţi cota istorică de 590 cm. În acest an, Dunărea a atins o cotă foarte scăzută şi în luna ianua-rie, când nivelul Dunării în Portul Galaţi era de 131 cm. În condiţii normale, Dunărea ar fi trebuit să aibă la Galaţi un debit de 8.000 mc/s, însă în aceste zile debitul a scăzut cu mai mult de jumătate, fiind de 3.500 mc/s.

Situaţia este critică pentru navigaţia pe anumite tronsoane. În zonele Călăraşi – Giurgiu şi Zimnicea este necesară inter-venţia complexurilor de dragaj pentru eliminarea „pragurilor” albiei. Peste 50 de convoaie sunt blocate în zonă şi fac în trei zile un drum pe care îl străbăteau altădată în 8 ore. „E mai rău ca anul trecut, când situaţia critică a fost în septembrie. Avem aproape două luni în avans, ceea ce înseamnă că şansele că situaţia se va îmbunătăţi pe fond de ploaie sunt minime. Punctele critice sunt în zona de sud a ţării, iar cel mai grav este în amonte de Giurgiu, pe la Zimnicea.  Acolo a mai rămas o fâşie extrem de îngustă de apă, pe care se poate naviga. Avem acolo două nave care măsoară încontinuu adâncimile şi ne indică datele”, a declarat Mircea Răzvan Cristea, directorul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi. A mai fost înregistrată o situaţie asemănătoare în 2008, când cota în rada Portului Galaţi a fost de 150 cm.

 

Complicaţii în traversările între Galaţi şi Tulcea

 

Scăderea nivelului Dunării face mai dificile şi condiţiile în care se efectuează traversările cu bacul între Galaţi şi IC Brătianu, din judeţul Tulcea. Bacurile traversează Dunărea după o rută ocolitoare, pentru a evita o zonă în care diferenţa dintre pescajul bacului şi nivelul albiei este de la 0,9 la 1,6 m. „Ocolim cam 300 de metri şi ajutaţi de instrumentele de navigaţie putem alege un traseu sigur. Din pricina cotelor scăzute ale Dunării sunt zone în care şenalul navigabil este prea puţin adânc, aşa că nu avem ce face”, spune căpitanul fluvial Ştefan Drăgan, de la Navrom Trecere Bac.

Pierderi pentru firmele de shipping

Căpităniile porturilor dunărene îi avertizează pe navigatori că trebuie să îşi adapteze încărcătura la cotele scăzute ale Dunării, aşa că navele şi barjele sunt încărcate sub capacitatea normală. „Ofiţerii Căpităniei Portului Galaţi supraveghează şi controlează la plecare ca pescajele navelor să nu depăşească acele puncte critice. Asta înseamnă că navele trebuie să fie încărcate mai puţin, nu la capacitate maximă, ca până acum”, spune Virgil Ciobanu, purtătorul cuvânt al Căpităniei Galaţi. Reducerea volumului de mărfuri transportate la o cursă se cumulează în pierderi economice, înregistrate de firmele de shipping din cauza scăderii nivelului Dunării.

You might also like More from author

Comments are closed.