Programele europene pentru agricultură deschid seifurile băncilor

Finanțările agricole se numără printre puținele domenii în care business-ul bancar a crescut anul trecut, impulsul fiind dat de programele de finanţare cu fonduri europene.

Interes pentru PNDR
Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) şi finanţarea activităţii curente au atras în 2012 cele mai mari sume.

Faţă de alţi ani, însă, fermierii au fost cu mult mai atenţi, poate chiar reticenţi vis-a-vis de apelarea la credite.

La CEC Bank, de exemplu, “cele mai accesate produse de către persoanele juridice au fost liniile de credit revolving, urmate de cele acordate în baza programelor naționale de dezvoltare a agriculturii, creditele pentru accesarea de fonduri europene și creditele de refinanțare”, susţin reprezentanţii băncii.

O dovadă a interesului agricultorilor români pentru PNDR este şi nivelul finanţărilor acordate de UniCredit Țiriac. De altfel, valoarea proiectelor eligibile aprobate din 2009 până în pezent s-a ridicat la nu mai puţin de circa 150 de milioane de euro. Cele mai multe finanțări s-au îndreptat spre măsurile 121, „Modernizarea exploatațiilor agricole” și 123 „Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere”. Valoarea medie a proiectelor pentru care banca a aprobat finanțări pe acest program a fost de 700.000 de euro.

Deși finanțările agricole au avut un parcurs bun în 2012, criza continuă să se facă simţită, motiv pentru care şi apetitul investițional al fermierilor a fost mai redus raport la anii anteriori. „Remarcăm că se accentuează orientarea fermierilor spre credite de finanțare a activității curente, în paralel cu o prudență semnificativ mai mare decât în anii precedenți în ceea ce privește apetitul investițional (excepție făcând, desigur, proiectele cofinanțate din fonduri structurale)”, spune Adrian Lisandru, director comercial persoane juridice, BRD-Groupe Societe Generale.

Blocaje în accesarea fondurilor
Lipsa de garanții, dar și dimensiunile reduse ale fermelor, care nu au de multe ori capacitatea de a susține un credit, sunt principalele motive care determină băncile să respingă solicitările de finanțare, potrivit reprezentaților acestora. „Garantarea creditelor acordate în agricultură continuă, în anumite situații, să reprezinte o provocare”, afirmă oficialii CEC Bank.

Majoritatea băncilor au încheiat parteneriate cu Fondul de Garantare a Creditului Rural și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, în baza cărora pot fi accesate garanții de până la 80% din valoarea facilității de credit, în completarea garanțiilor proprii. Cu toate acestea mai sunt blocaje în sistemul de asigurare.

„Sistemul de asigurări este deficitar la capitolul decontare (perioade mari până la încasarea sumelor din despăgubiri), ceea ce conduce la blocaje financiare pentru societăți și implicit la dificultăți în accesarea altor finanțări”, explică reprezentanții CEC Bank.

O altă problemă care determină respingerea dosarelor de finanțare este capacitatea financiară redusă a celor care solicită creditele, și care pune sub semnul întrebării posibilitatea de rambursare a banilor, afirmă oficialii UniCredit Țiriac.

Aceeași cauză a fost invocată și de reprezentanții BRD SocGen. Aceștia au explicat că una din cauzele de respingere a dosarelor de finanțare este „structura financiară modestă și stadiul actual al fermelor din România, care se află, majoritatea, la începuturile unui proces evolutiv de așezare pe principii comerciale. Este de remarcat însă trendul pozitiv al ultimilor ani, în care s-au intensificat comasarea loturilor și extinderea suprafețelor cultivate”, explică Adrian Lisandru, de la BRD.

Per ansamblu, un an bun pentru bănci
Una peste alta, în ciuda dificultăților care intervin în acordarea creditelor agricole, pentru bănci, 2012 a fost un mai bun decât anul anterior. În cazul CEC Bank, de exemplu, în 2012 a crescut numărul de clienți IMM-uri, în special datorită fondurilor europene, dar și unor noi parteneriate, cum ar fi cele cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) și Agenţia pentru implementarea proiectelor şi programelor pentru IMM-uri (AIPPMM).

O cheie a creșterii liniei de business a fost oferirea unui pachet complet pentru acest tip de finanțări, respectiv credite punte, credite de investiții și linii de credit pentru investitiții. Potrivit reprezentanților CEC Bank, „clienții au acordat o mai mare atenție costurilor totale și au pus accent pe pachete de finanțare care să includă toate produsele băncii”.

Şi UniCredit Țiriac și BRD SocGen și-au crescut business-urile pe acest segment. La BRD, soldul creditelor a crescut cu 300 de milioane de lei în primele zece luni din 2012, până la 1,1 miliarde de lei. Unicredit Țiriac a aprobat din 2009 și până acum peste 500 de milioane de euro pentru proiecte cu finanțare nerambursabilă, inclusiv facilități aprobate pentru emiterea scrisorilor de confort. Majoritatea băncilor care finanțează domeniul agricol au o paletă largă de oferte, care se adresează atât exploatațiilor familiale ,dar și celor de dimensiuni foarte mari.

Sprijin pentru întocmirea de proiecte
CEC Bank este una din băncile care sprijină fermierii în întocmirea dosarelor de finanțare. „Încercăm să oferim consiliere financiară și să-i sprijinim pe clienți să încadreze ideea de proiect într-unul dintre domeniile de finanțare aprobate de CE. În acest sens, CEC Bank a lansat „Birourile de Fonduri Europene”, care s-au deschis la mijlocul anului 2010 în întreaga țară”, susţin reprezentanții băncii.

Totodată, BRD are în fiecare județ specialiști cu experiență în analizarea nevoilor de finanțare ale unui fermier, care pot oferi sprijin pentru completarea unui dosar de finanțare „atât în ceea privește partea financiară (cantitativă) cât si zona nefinanciară (calitativă)”. La UniCredit Țiriac, în cadrul sucursalelor există manageri de vânzări care pot oferi informații pentru beneficiarii interesați de aceste tipuri de proiecte.

Cele mai întânite greşeli la proiectele de finanţare
România a atras, până la sfârşitul lui 2012, peste 4,39 miliarde de euro din fondurile europene destinate dezvoltării rurale, ceea ce reprezintă un grad de absorbţie de aproximativ 44% din suma totală alocată prin PNDR 2007 – 2013, potrivit datelor furnizate de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP).

Procentul ar fi fost însă cu mult mai mare dacă solicitanţii de fonduri ar întocmi mai bine proiectele de finanţare. Reprezentanţii agenţiei susţin că cele mai întâlnite greşeli sunt legate de “neglijarea banilor necesari pentru derularea proiectului sau a aspectului de implicare totală în proiect”. În plus, solicitanţii trebuie să aibă în vedere o abordare economică a proiectului. Mai precis, să găsească o idee viabilă de afacere, să identifice piața de desfacere şi să se informeze cu privire la concurenţă.

Nu în ultimul rând, este necesar să fie atenţi la costurile de funcționare și fluxul de numerar, precum şi la asigurarea cofinanțării private. Cât despre avize, partea cea mai „birocratică”, trebuie să ţină cont că acestea necesită timp, iar unele avize, inclusiv negațiile, trebuie luate chiar dacă nu fac obiectul investiției. În ce priveşte terenurile şi clădirile, cele mai multe neconformităţi vizează dreptul de proprietate vs. dreptul de folosință sau cadastrul şi intabularea.

 

Sursa: http://www.agrointel.ro/4582/programele-europene-dau-impuls-finantarilor-agricole/

You might also like More from author

Comments are closed.