Pregătirea animalelor pentru perioada de pășunat

turmaConform tradiției milenare, odată cu venirea primăverii, pentru unele specii de animale, respectiv, bovine, ovine, caprine și cabaline, se schimbă sistemul de exploatare de la stabulația permanentă în timpul iernii, la întreținerea în stabulație liberă pe suprafețele de pășuni existente în perimetrul localităților din județul Sibiu.

Pășunatul, ca mod de furajare, prezintă o serie de avantaje, respectiv:

  • animalele pot avea acces la un furaj de calitate superioară, sub raportul principiilor nutritivi, care poate fi ușor asimilat, iar prin faptul că iarba este consumată direct, constituie unul dintre cele mai economice nutrețuri;
  • prin pășunat se pot valorifica suprafețe de teren agricol greu accesibile;
  • animalele beneficiază la pășune de aer curat, de fortificare a organismului prin expunerea la acțiunea directă a radiațiilor solare și activarea metabolismului;
  • mișcarea în aer liber stimulează funcția de reproducție și o creștere apreciabilă a producției animaliere;

În funcție de condițiilor geo-climaterice caracteristice fiecărei zone a țării, efectivele de bovine, ovine, caprine, cabaline, sunt crescute și exploatate în marea parte a anului (cca 180 — 210 zile, în funcție de intemperii) pe pajiștile naturale în special situate în zonele de deal și munte, dar și în zonele de șes și câmpie, pe islazurile destinate îm acest scop.

Efectivele de animale sunt comasate în cirezi sau turme, dimensionate diferențiat în funcție de suprafața de teren pășunabil, categoria de animale, numărul de proprietari care participă la formarea turmei (cirezii), de distanța față de localități și alte criterii care sunt stabilite de crescătorii din localitatea de origine a animalelor.

Pentru a prevenii dereglările metabolice, care pot provoca afecțiuni de nutriție, precum și pentru asigurarea protecției animalelor de unele boli bacteriene, virale, sau parazitare transmisibile, cu implicații majore asupra stării de sănătate a animalelor și implicit a producției animaliere, prin trecerea de la furajarea uscată în perioada de stabulație, la pășunat, recomand crescătoriilor de animale, să respecte măsurile și acțiunile specifice ce se impun în această perioadă.

În acest context, se recomandă ca autoritățile locale, asociațiile profesionale, proprietarii de animale, să stabilească trupurile de pășuni delimitate pentru fiecare specie și categorie de animale, să execute lucrări de întreținere a suprafețelor de pășune prin defrișări de arboret, fertilizări, supraînsămânțări (unde este cazul) amenajarea umbrarelor și a locurilor de refugiu, să asigure surse suficiente cu apă potabilă și să efectueze alte lucrări necesare pentru a se asigura toate condițiile necesare animalelor pe perioada pășunatului.

În perioada de pregătire a animalelor pentru pășunat, se recomandă crescătorilor de animale să colaboreze cu serviciile sanitare veterinare pentru efectuarea unor acțiuni profilactice specifice și obligatorii, respectiv:

  • efectuarea unui riguros examen sanitar-veterinar, nefiind acceptate pe pășuni decât animalele sănătoase;
  • toate animalele vor fi individualizate prin crotaliere și înregistrate în Baza Națională de Date, conform legislației în vigoare;
  • mișcarea animalelor (fătări, cumpărări, vânzări,) din exploatație să se efectueze numai cu avizul medicului veterinar și cu documente sanitare veterinare specifice;
  • deparatizarea internă și externă a animalelor pentru a prevenii infestarea pajiștilor, a altor animale și a oamenilor, acțiune care cuprinde toate efectivele de bovine, ovine și caprine care vor fi scoase la pășunat și a câinilor de pază de la turmele cu animale;
  • vaccinarea anticărbunoasă a bovinelor, ovinelor, caprinelor și a cabalinelor;
  • supravegherea exploatațiilor și a efectivelor de animale existente, prin examene specifice, pentru această perioadă, privind incidența Tuberculozei, Leucozei, Brucelozei la specia bovină, Paratuberculozei, Bluetongue (boala limbii albastre) la specia bovină și ovină, Anemia Infecțioasă Ecvină;
  • efectuarea altor acțiuni de prevenire a unor boli trnsmisibile la speciile amintite, la solicitarea proprietarilor;
  • curățenia mecanică și efectuarea acțiuniilor de dezinfecție, dezinsecție și deratizarea adăposturilor de animale;
  • gestionarea corectă a dejecțiilor animaliere, predarea la unitatea de neutralizare Protan, a animalelor moarte prin inștințarea autorității locale și cu avizul medicului veterinar;
  • să asigure condițiile de sănătate, igienă și bunăstare, la animalele care sunt exploatate pentru producția de lapte, astfel încât să se evite contaminarea fizică, chimică sau microbiologică a laptelui crud în timpul mulsului, a transportului, a prelucrării și comercializării și alte măsuri care să prevină contaminarea laptelui și a produselor din lapte destinate consumului uman;
  • să solicite intervenția și spijinul personalului sanitar veterinar ori de câte ori starea de sănătate și de comfort a animalelor o impune, după cum se arată într-un comunicat al Colegiului Medicilor Veterinari din Sibiu, semnat de dr. Ioan Penţea.

You might also like More from author

Comments are closed.