Porumbul zaharat: Tehnologii de cultivare

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Porumbul zaharat este o adevarata sursa de hrana vie. In stare proaspata sau conservata, asigura un real aport, vitamino-mineral si energetic.

Datorita continutului în sintosterol, sigmasterol, acizi grasi si esterici, saponine si alcaloizi, matasea de porumb zaharat se foloseste în medicina ca remediu colagen, ca diuretic si hemostatic . Porumbul zaharat s-a remarcat printr-un continut caloric mai ridicat si prin valoarea nutritiva superioara comparativ cu porumbul obisnuit. Acest aliment constituie, de asemenea o importanta sursa de microelemente, un aliment bogat în magneziu (48 mg/100g produs comestibil), microelement care de obicei lipseste din alte produse vegetale. Valoarea nutritiva a porumbului zaharat este mai ridicata decât la mazarea verde (1007 Kcal/100g fata de 92 Kcal/100g produs comestibil)

Porumbul zaharat, specia Zea Mays , este o monocotiledonata din familia Gramineae, var. rugosa (Bonaf) ,convar. Saccharata (Sturt.),se diferentiaza de porumbul normal prin prezenta uneia sau mai multor gene mutante, care afecteaza metabolismul glucidelor din endosperm.

Partea pentru consum din porumbul zaharat este bobul imatur format din endosperm si peretele ovarului (pericarpul imatur). Dulceata este principalul component al gustului in porumbul zaharat. Savoarea este de asemenea determinata prin arome, mai ales de buchetul pe care il are porumbul zaharat in timpul fierberii.

TEHNOLOGIA DE CULTURA

Plante premergatoare :

  • foarte bune – cerealele paioase, leguminoasele anuale si perene, inul, cartofii
  • bune – floarea soarelui, porumbul 1-2 ani, sfecla de zahar, plantele furajere
  • medii – porumbul 3-4 ani, ricinul, sorgul.

Lucrarile solului :

  • adancimea araturii: pe soluri mijlocii si grele, 25-30 cm;  pe soluri usoare, 20-25 cm;
  • nu se recomanda aratura de primavara (se pierde apa din sol prin evaporare);

Pregatirea patului germinativ

  • se realizeaza imediat inaintea semanatului;
  • se urmareste obtinerea unei suprafete nivelate cu un strat de sol maruntit pe adancimea de semanat;
  • pe terenurile in panta nu se recomanda efectuarea araturii si semanatul din deal in vale ci de-a lungul curbelor de nivel.

Stabilirea densitatii plantelor :

  • densitatea la semanat se stabileste  in functie de hibridul cultivat, de nivelul de aprovizionare cu apa a solului, de gradul de fertilitate al solei ce se cultiva cu porumb, de sistemul de cultura in conditii de irigare sau la neirigat.
  • valorile medii de plante recoltabile la hectar se stabilesc in limitele de :  50.000-60.000 pl/ha la hibrizii timpurii; – 45.000-55.000 pl/ha la hibrizii semitimpurii; 40.000-50.000 pl/ha la hibrizii tardivi.
  • limita superioara a densitatii se stabileste pe parcelele bine aprovizionate cu apa sau cu aport freatic si pe cele cu fertilitate ridicata;
  • in conditii de irigare, densitatea creste cu 10.000-15.000 pl/ha . In situatia solurilor cu fertilitate scazuta si slab aprovizionate cu apa, densitatea se reduce pana la 30.000-35.000 pl/ha. Cantitatea de samanta necesara variaza intre 15 si 25 kg/ha.

Semanatul :

  • semanatul incepe cand la adancimea de incorporare a semintei temperatura in sol este de 9ºC; de regula, lucrarea trebuie incheiata pana la 25 aprilie in zona sudica si 5 mai in zona nordica
  • adancimea de semanat: pe solurile mijlocii si grele 5-7 cm; pe solurile usoare 6-8 cm

Intretinerea culturii :

Fertilizarea

  • gunoi de grajd, o data la 4 ani, 20-40 t/ha, incorporat prin aratura de baza
  • fosfor 40-80 kg/ha pe solurile mijlocii si bine aprovizionate cu fosfor mobil si 70-100 kg/ha pe solurile slab aprovizionate cu fosfor mobil
  • potasiu 40-50 kg/ha pe solurile bine aprov. cu potasiu si 60-100 kg/ha pe solurile slab aprov. cu potasiu
  • azot in functie de nivelul prevazut al productiei si de fertilizarea cu fosfor si potasiu, in cultura neirigata 80-120 kg/ha N, iar in cultura irigata 150-180 kg/ha N, prin aplicare faziala, la pregatirea patului germinativ si la prasile
  • dozele de ingrasaminte se reduc in cazul aplicarii gunoiului de grajd sau cand porumbul urmeaza dupa leguminoase.

Combaterea integrata

a buruienilor se realizeaza prin alternanta culturilor si respectarea asolamentului, a adancimii si epocii de executare a araturii, prin prasile mecanizate si manuale si prin aplicarea erbicidelor. La aplicarea erbicidelor se tine seama de gradul de infestare, de buruienile predominante (speciile si frecventa lor), de tipul de sol, de conditii climatice

a bolilor si daunatorilor se va realiza prin alternanta culturilor si prin respectarea rotatiei acestora, prin executarea lucrarilor de baza la timp, precum si prin tratamente chimice – pentru prevenirea atacului de boli si daunatori se aplica obligatoriu tratamentul semintei inainte de semanat, daca nu a fost tratata in prealabil. (Integral pe gazetadeagricultura.ro)

You might also like More from author

Comments are closed.