PETRE DAEA ESTE DE NECLINTIT! A AFIRMAT DIN NOU CĂ NU SE MAI PRIMESC CERERI DE SUBVENȚII DUPĂ 15 MAI

Agricultura României se află în plină ascensiune, lucru confirmat de subvențiile acordate la timp fermierilor pentru executarea lucrărilor în câmp, dar și de rambursările de peste 400 de milioane de euro de la Comisia Europeană, care plasează România pe primul loc la subvenții, susține ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Într-un interviu acordat AGERPRES, șeful MADR a vorbit despre importanța depunerii până pe 15 mai a cererilor unice de plată pe anul 2017 și măsurile luate, uneori „draconice”, pentru respectarea „cu strictețe” a acestui termen.

Petre Daea afirmă că la nivel național starea culturilor agricole, a pomilor fructiferi și a viței de vie „nu este alarmantă”, în urma înghețului din luna aprilie, însă recunoaște că pe anumite areale unele culturi pomicole sunt distruse sută la sută.

Ministrul a mai vorbit despre despre necesitatea absorbției rapide a fondurilor europene pentru a evita impactul negativ al Brexit-ului, dar și despre interesul României de a cultiva cât mai multe culturi proteice pentru a-și asigura independența și pentru a deveni exportator, declarându-se în continuare „un prieten” al biotehnologiilor.

Singurul regret al ministrului Agriculturii este concentrat într-o singură proporție: „Îmi pare rău că noaptea nu este zi, pentru ca aș putea rezolva aproape tot în agricultură”.

AGERPRES: Cum ați descrie situația actuală a agriculturii românești?
Petre Daea: În plină ascensiune. Anul acesta, pentru prima dată, în agricultură s-au dat subvențiile la timp, când fermierii aveau nevoie, iar situația este confirmată de lucrările din teren. Am fost în 38 de județe în această perioadă și am fost mulțumit de modul în care se execută lucrările. Stadiul de vegetație al culturilor demonstrează preocuparea pentru fiecare cultură în parte, iar la ora actuală acest lucru se vede în țară.

AGERPRES: Ați afirmat recent că România ar trebui să fie „șefă de filă” în Uniunea Europeană pe câteva domenii. Concret, la ce vă referiți?
Petre Daea: În primul rând, România este șefă de filă la subvenții pe luna martie, fiind țara cu cea mai mare sumă primită. Din cele 1,881 miliarde euro cât a acordat Uniunea Europeană pentru luna martie ca decont țărilor membre, România a luat 402,27 milioane de euro. A fost urmată de Polonia cu 344 de milioane de euro, Spania cu 263 de milioane de euro, Marea Britanie cu 193 de milioane și Italia cu 181 de milioane de euro. Celelalte țări au primit sub 100 de milioane de euro. Deci, prima încercare a fost o reușită. Cea de-a doua: ne dorim și vom realiza depunerea la timp a cererilor unice de plată.

AGERPRES: Ați afirmat că nu veți prelungi termenul de 15 mai pentru depunerea cererilor, deși fermierii v-au cerut acest lucru, iar de la Bruxelles vin informații că se va prelungi acest termen de depunere, așa cum s-a întâmplat și anul trecut.
Petre Daea: Sub nicio formă nu accept alt termen. Într-adevăr este o indicație pe care a dat-o comisarul Hogan (comisarul european pentru agricultură, n.r.), o iau ca atare, dar respect tot ceea ce este bun pentru țară, adică să depunem cererile la timp.

Într-adevăr am primit solicitări de prelungire, dar nu direct de la fermieri, ci de la unele organizații ale crescătorilor de taurine din România. Le-am spus și repet, să uite o asemenea solicitare și să se gândească ce pot să facă și dumnealor pentru că pe data de 15 mai, la ora 24:00, așa cum am mai spus: obloanele de la APIA se închid. Le dau concediu angajaților APIA, ca să beneficieze de recuperările cuvenite în urma muncii lor. În interiorul prevederilor europene statul membru poate lua niște decizii, iar eu le-am luat și le respect. Sunt convins că și fermierii doresc ca subvențiile să se dea la timp, ori pentru a da subvențiile la timp, înseamnă în primul rând să depui cererea la timp.

Am auzit voci care spun să fiu mai aproape de fermieri. Sunt foarte aproape de fermieri prin acordarea de subvenții. Dacă aș prelungi termenul și i-aș lăsa să vină când doresc dumnealor m-aș îndepărta de obiectivul acesta. Numai mâine, nu-i poimâine. Mai sunt 5 luni de zile și încep plățile în avans. Păi, dacă prelungim pentru 1-2 întârziați de ce să sancționez toată țara? De ce să-i sancționez pe fermierii care au depus la timp, pentru că unii, din diverse motive subiective, sunt în afara programului? Spun subiective pentru că pe cele obiective le-am rezolvat.

La ora actuală toți specialiștii din agricultura țării românești se ocupă de prezența fermierilor la centrele locale pentru a depune cererile. Cu tabelele în mână se duc să îi ia cu mașina pe cei care nu pot să se deplaseze. Ce să facă mai mult? Eu zic că fermierii au înțeles pentru că spun că doresc să se încadreze în timp și de aceea nu fac rabat pentru nimic în lume, niciun un minut. Ultima zi, 15 mai inclusiv. Dacă cumva la 12 noaptea sunt la rând fermieri, nu plecam până nu depun toți cererile.

Cererile unice pot fi considerate adevărate proiecte, pentru că au peste 52 de file. Sunt 324 de tone de hârtie depuse în România la această dată pentru aceste cereri. Este un volum imens. Ar trebui simplificate, dar deocamdată nu avem cum. Poate la nivel european în perspectiva lui 2020 vom putea discuta și acest aspect.

AGERPRES: Câte cereri au fost depuse până în prezent?
Petre Daea: Până la această dată (10 mai n.r.) s-au depus 799.491 de cereri, pentru 7,003 de milioane hectare, față de 901.335 fermieri posibili. Spun posibili pentru că au mai avut loc comasări de terenuri. Acum, în această săptămână, vin fermierii mari. Dacă luăm în calcul programările zilnice este clar că încheiem depunerile în data de 15 mai. S-au luat măsuri draconice pentru a se depune cererile la timp.

AGERPRES: Înghețul din luna aprilie a avut un impact negativ, în special asupra pomilor fructiferi și a viței de vie. Cum arată în prezent culturile agricole?
Petre Daea: În momentul apariției fenomenelor negative impulsul de moment a fost de dezastru. Când am spus atunci că e mai mult bine decât rău, în acea perioadă solurile României sufereau de lipsa apei. Erau suprafețe din sudul țării care aveau un deficit de peste 1.500 mc de apă la hectar. Era secetă pedologică. S-a mai menținut această situație și în interiorul arcului carpatic, în Transilvania. Vreau să vă spun că nu am văzut oul când am ciocnit la Paște, pentru că mă uitam pe cer să văd dacă nu cumva începe să plouă. Am străbătut partea de sud a țării și am văzut că plantele sufereau de lipsa de apă. Și ploaia a venit la timp. A salvat cerealele păioase în România, a salvat rapița și toate culturile însămânțate în toamnă, care crescuseră și își măriseră consumul de apă datorită masei vegetative.

Din fericire a venit acea ploaie, dar din nefericire a fost însoțită de temperaturi scăzute, chiar de minus 7, minus 8 grade Celsius. Unele specii pomicole au fost afectate în areale restrânse cum ar fi în județul Mehedinți pe Valea Cosuștei, în comuna Căzănești și Valea Motrului sau vița de vie pe la Corcova au fost afectate puternic. Nucul, în zona colinară și subcolinară din partea Olteniei este compromis 100%. Nu va exista o nucă. De asemenea, sunt pierderi în județul Gorj și o parte din Vâlcea, dar și la pomii fructiferi din Argeș. Au fost afectate și culturile din solarii, de legume în general.

Dar, la nivelul întregii țări, situația nu este alarmantă nici pentru pomii fructiferi nici pentru vița de vie. Sunt pierderi, dar care se înregistrează în limita celor tehnologice. Vegetația este normală la nivelul țării la toate culturile. Mă bucură că a mai plouat și se mai anunță ploi pentru că solul încă mai are nevoie de apă. Acum, consumul de apă crește pe măsură ce planta se dezvoltă. Eu am fost în tarlale și am văzut că rapița a legat, arată bine, este iarbă peste tot. Nu pot spune cât va fi producția de rapiță, pentru că sunt inginer și știu că producția este atunci și numai atunci când o ai sub cheie. Până atunci este iarbă și dorință. La grâu m-am uitat la spic, am fost în sudul, nordul și în centrul țării și mi-am dat seama că a diferențiat bine și speram că evoluția vremii îl va ajuta.

M-am bucurat că rapița „a urcat” la munte, în zone cu restricții de temperatură, în județele Covasna și Harghita și asta dintr-un interes legitim al fermierului de a câștiga, dar în detrimentul unor culturi consacrate cum este cartoful. Sunt fermieri în comuna Cernat din județul Covasna care au investit foarte mult în dotare. Acolo, cartoful nu este atins de mâna omului decât la cumpărare. Sunt dotați cu capacități de depozitare cu temperatură controlată de peste 40.000 de tone, cu mașini de recoltat, de sortat și calibrat și merg în flux continuu.

AGERPRES: Asta înseamnă că nu mai găsim, la iarnă, cartofi din Polonia în supermarketuri?
Petre Daea: Este greu de spus acest lucru, dar sunt sigur că vor fi din ce în ce mai puțini. A doua pâine a românului a scăzut în ultima perioadă pentru că gusturile s-au diversificat foarte mult și românii mănâncă mai puțini cartofi. Înainte, erau două zile de post, miercurea și vinerea, în care se mânca ori fasole, ori cartofi.

AGERPRES: Revenind la starea culturilor agricole, fermierii care au înregistrat pagube din cauza înghețului vor fi susținuți în acest an printr-o schemă de minimis?
Petre Daea: Există varianta asigurărilor pentru cei care dețin viță de vie. 80% din poliță era asigurată din fonduri europene pentru anumite specii. De asemenea, se va corecta norma de venit pentru a fi impozitată, dar o schemă de minimis, sub nicio formă. Lucrăm împreună la legislația pentru Fondul Mutual, pentru a-l putea face operabil. Se pare că acest mecanism s-a dovedit a fi fără gust pentru fermieri, din nefericire, deși sunt sume importante și din fonduri europene pentru acest sistem. Îmi doresc să își dorească și ei acest fond.

AGERPRES: Credeți că Fondul Mutual va deveni operațional în 2018, nu zic 2017, pentru că se încearcă deja de câțiva ani înființarea acestui sistem atât de important pentru gestionarea riscurilor din agricultură?
Petre Daea: Nu știu deocamdată. Trebuie să văd cum iese actul normativ. Abia atunci vă pot da date exacte când știu că actul normativ este în regulă. Îmi păstrez doza de respect pentru alții, vizavi de interpretări și de exigență pentru mine, de a nu greși.

AGERPRES: Cum arată la ora actuală însămânțările de primăvară?
Petre Daea: Am depășit 70% din suprafață, suntem undeva la 3,7 milioane de hectare din peste 5 milioane programate. Cred că este ultima săptămână de însămânțare. Cu ceea ce a fost însămânțat în toamnă — circa 3 milioane de hectare — ajungem la 8 milioane de hectare. A întârziat semănatul în zonele în care a plouat, dar nu este atât de grav pentru că apa este factorul vital care îți determină sau nu producția. Avem programat să însămânțăm 2,6 milioane la porumb și vom depăși ca de obicei un milion de hectare la floarea soarelui. Avem 945.000 de hectare la floare și 1,8 milioane hectare la porumb. Sfecla de zahăr a ajuns la peste 25.000 hectare, cu 700 hectare mai mult decât ceea ce am programat. Și la grâul și rapița de primăvară au crescut suprafețele însămânțate, la mazărea boabe, de asemenea. Au început bine însămânțările și la culturile de legume în câmp.

AGERPRES: Aș vrea să vorbim și despre reabilitarea sistemului de irigații, cel de-al doilea obiectiv după plata subvențiilor.
Petre Daea: Punerea în stare de funcționare a sistemului de irigații este fundamentală. Prin irigații nu asigurăm apa, ci doar completăm necesarul de apă. Avem în program să realizăm aproape 2 milioane de hectare până în 2020. În primă etapă vor fi reabilitate 1,3 milioane hectare. Ne apucăm de treabă pe 40 de amenajări pentru că aici avem Organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații (OUAI). Noi ne ocupăm de infrastructura principală, adică de stațiile de pompare și de repompare, dar și de canalele de aducțiune. Fermierii, organizându-se pe aceste structuri OUAI, se ocupă și ei folosind bani pe măsura 4.3 din PNDR 2014-2020, pe care o lansăm pe 29 mai. Pe această măsură vor fi disponibili 431 de milioane de euro.

Practic, 2017 va fi anul de fundamentare tehnică a investițiilor, pentru că sunt investiții mari, enorme. V-am mai spus și repet: dacă punem canalele cap în cap este distanța de la Berlin și înapoi. Este cea mai importată investiție a țării pentru că ea se desfășoară pe o suprafața foarte mare, în locuri diferite și trebuie conectată. Azi, nu poți să execuți lucrări când dai drumul la apă pentru că trebuie să și irigi, să și repari. Avem un program foarte clar, cu documentații și proiecte tehnice.

AGERPRES: În acest an, au încheiat fermierii contracte pentru irigații cu Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare?
Petre Daea: Au încheiat pe aproape 400.000 de hectare. Anul acesta dăm la toți apă gratuit până la stațiile de punere sub presiune. Am început deja pe zona legumicolă, pe la Galați, săptămâna aceasta suntem pregătiți să dăm drumul și în altă parte, în funcție de cerințe, deși ploile din ultima perioadă nu au reclamat o asemenea urgență. Sunt bani suficienți alocați pentru irigații, peste un miliard de lei în acest an. În paralel, cu lucrările de pe cele 40 de amenajări, îi ajutăm pe fermieri să facă organizații ale utilizatorilor de apă. Sunt multe zone în țară unde nu nu există și atunci nu avem unde să ne ducem cu investițiile. Reparăm cu bani de la bugetul statului instalațiile din amenajările secundare și le dăm asociațiilor. Le deschidem drumul spre utilizare și spre bani europeni. Nu mă rezum doar a-i anunța, ci îi ajut să facă aceste asociații.

AGERPRES: Mai sunteți prietenul Organismelor Modificate Genetic și al biotehnologiilor? Care este interesul României din acest punct de vedere?
Petre Daea: Rămân în continuare un prieten al biotehnologiilor pentru că interesul României este acela de a cultiva cât mai multă soia dar și alte culturi proteice pentru a-și realiza independența proteică, dar și pentru a deveni furnizor de proteină vegetală pentru alte țări. Nu neapărat modificată genetic, dar consider că toate sistemele de cultură trebuie să coexiste. Comisarul Vytenis Andriukaitis are și el o abordare pozitivă pentru asigurarea proteinei vegetale pentru sectorul animal. Uniunea Europeană importă cantități masive din alte țări și de aici non-sensul: mănânci, dar nu ai voie să cultivi.

România trebuie să găsească răspuns în politică pentru a folosi cerealele pe care le produce în țară, „zootehnizând”țara, începând cu sporirea efectivelor de animale la toate speciile, dar în primul rând la porc. România are 4,5 milioane de hectare cu pășuni și fânețe, cât Belgia, Olanda și Austria la un loc. Păi, ce facem cu ele? O mare parte nu sunt folosite. A intrat vegetația spontană în ele, dar dăm bani pe subvenții. Sunt câteva zone ale țării care pot fi văzute și luate ca model pentru a fi multiplicate în alte părți ale țării. Pajiștile trebuie valorificate, iar subvenția nu se dă pentru altceva decât pentru a îmbunătăți pajiștile respective.

Dacă la culturile de câmp se văd rezultatele în urma subvențiilor, la pășuni încă nu. Motiv pentru care am completat legislația în domeniu pentru a face amenajamentele pastorale, la comanda primăriilor, în așa fel încât să putem crește masa vegetativă și să îmbunătățim compoziția floristică, pentru a crea condiții de hrană pentru animale, pentru a spori numărul de animale, dar și randamentele acestora, carnea, laptele. Pe pășuni trebuie să fie două specii: oaia și vaca de carne. Este jenant și uneori revoltător să iei cu un milion de lei (100 RON n.r.) un kilogram de carne de vacă. Cu un milion poți să cumperi o oaie sau poți să iei o capră, cu atât se vând. Este revoltător, pentru că ai condiții, dăm aceste forme de sprijin, dar ele trebuie valorificate de către cei care sunt direct interesați. Trebuie să rezolvăm amenajamentele pastorale în vederea îmbunătățirii pășunilor din România.

AGERPRES: România a obținut din nou o derogare de la UE pe termen limitat pentru utilizarea neonicotinoidelor în cultura mare, deși tot mai multe țări europene renunță la utilizarea acestor pesticide pentru că reprezintă un mare risc pentru albine. Nu există o alternativă în momentul de față?
Petre Daea: Folosirea acestor neonicotinoide este obligatorie pentru România în acest moment pentru cultura mare, iar anul acesta a fost o explozie de atac de dăunători. Și albina și cultura mare trebuie să coexiste. Una împotriva alteia nu se poate. Și agricultorii și apicultorii au nevoie unii de alții. Unii fără alții nu pot trăi. Întrebarea se pune cum? Respectându-se unul pe altul. Avem derogare pe o perioadă scurtă, dar este o luptă în UE. Ni s-a cerut să găsim soluții alternative la aceste substanțe, dar am spus foarte clar că nu avem la această dată și nevoia de împinge să folosim acest insecticid, dar mărind, totodată, comunicarea între producătorii agricoli și apicultori.

AGERPRES: Cum considerați că putem apăra sectorul agroalimentar de efectele negative ale Brexit-ului în condițiile în care bugetul anual al UE se va reduce cu circa 10 miliarde de euro?
Petre Daea: Noi suntem preocupați în a ne valorifica condițiile specifice, în așa fel încât Brexit-ul să nu aibă un impact major asupra agriculturii românești, ceea ce înseamnă a lua la timp subvențiile și a accelera ritmul de implementare a programelor. Eu aștept pentru țară să iau banii cât mai repede și să îi iau pe toți. Am target serios pe PNDR și pe plăți directe pentru că dacă iei banii aceștia în primul trimestru al anului, din ei faci alți bani și îi poți băga în economie. Dacă țara arată bine mult mai bine în primăvara aceasta, în pofida condițiilor vitrege, înseamnă că oamenii au avut resursele financiare la timp. România nu are decât o singură cale: să luăm toți banii europeni.

AGERPRES: Ați anunțat recent că a fost trimisă o scrisoare omologilor din cinci state europene pentru a avea acordul de a preleva probe pe alimente similare cu cele care se comercializează în România, în vederea verificării calității, acelui „dublu standard”. Ce noutăți aveți din acest punct de vedere?
Petre Daea: Aștept răspunsul. Eu când cad din pom întâi mă uit dacă am coaste rupte, pe urmă mă scutur și abia pe urmă încep să zbier, nu zbier înainte. În opinia mea, trebuie să fim foarte exacți și în ceea ce facem, dar și în ceea ce vorbim. Și consider că am fost exact. Îmi respect aceste principii. După ce vor veni răspunsurile îmi urmez pașii. Nu fac mimic în afara legii și în afara logicii, nu fac niciun fel de improvizație, pentru că ar însemna că sunt un aventurier. Aș putea să o introduc o companie într-o analiză fără a identifica proba de unde am luat-o, cu cine am luat-o, poate fi verosimilă acea probă? Sub nicio formă. Produci dezordine și interpretări deformate. Cu ce drept, cu ce scop și cu rezultate? În niciun caz nu va fi un rezultat bun.

AGERPRES: Reprezentanții Romalimenta spuneau că românii trebuie educați să mănânce mâncare mai bună, de calitate, dar care evident este și mai scumpă și din păcate nu mulți și-o permit.
Petre Daea: Românii trebuie să mănânce ce vor și ce le convine. Să vă spun ceva, tata a făcut un cârnat, noi eram 5 copii și ne-a dat la fiecare să gustăm. Eu spunem că e sărat, altul că e prea mult usturoi, altul că trebuie mai multă slănină. Era același cârnat și era făcut de tatăl nostru și noi eram copiii lui, dar aveam gusturi diferite. Atunci tata a dat cu cârnatul pe masă și a zis: faceți-l voi. Concluzia este că trebuie să fim atenți la ce mâncăm și să dăm banii doar pe ceea ce este bun și ne place. Cred, însă, că la etichetare ar trebui să fim mult mai exigenți, să transmitem pe etichetă cât mai multe informații și apoi să le controlăm în interiorul produsului. Între etichetă și produs trebuie să fie semnul egal. Aici, regula trebuie să fie foarte clară și fără echivoc. Ceea ce este scris pe etichetă să fie in interiorul produsului, iar dacă nu este organele de control să își facă datoria. Aici nu ai decât o singură soluție: să-i elimini pe cei care deformează produsul și vor să înșele consumatorul. Nu nu au ce căuta pe piață. În astfel de situații, instituțiile statului sunt partenere cu consumatorul, nu cu vânzătorul și nu cu producătorul.

AGERPRES: Dacă vorbim de roșiile românești apărute deja pe piață, ele sunt controlate de conținutul de reziduuri și de pesticide?
Petre Daea: Absolut. Am început controlul încă de la prima tranșă ca să știm că lucrurile merg bine până la capăt. Programul de sprijin pentru tomate nu îl urmărim numai la fermieri. Noi trebuie să știm unde ajung tomatele și să avem o identificare clară că pe piață sunt tomate românești. Vor fi controale în piețe, avem inspectori care știu în ce piețe ajung produsele pentru că ele pot deveni și produse de contrabandă. Adică să se vândă alte produse, dar în numele produsului românesc, depreciind astfel programul. Monitorizăm acest lucru în fiecare zi.

AGERPRES: Din păcate, prețurile roșiilor românești în această perioadă nu sunt chiar la îndemâna oricărui consumator.
Petre Daea: Într-adevăr, dar este abia la început. O să vedeți că va fi o scădere dramatică a prețurilor. Piața se va satura și cred că în luna iulie o să vedeți cum cade prețul.

AGERPRES: Ce noutăți aveți pe celălalt program de susținere ”Carne de porc din ferme românești”?
Petre Daea: Este la Parlament, la Camera Deputaților. Trebuie să treacă în această perioadă și va intra în vigoare imediat după promulgare. Am făcut și demersurile să vedem ce zice Comisia Europeană despre acest ajutor.

AGERPRES: Semnale venite deja de la Bruxelles arată că nu ar fi un acord Comisia Europeană cu derularea acestui program de sprijin. Moare programul în fașă?
Petre Daea: Vom avea un dialog cu reprezentanții Comisiei Europene pentru fiecare situație în parte. Vă asigur că nu moare dorința și acțiunea noastră de a rezolva problemele din țară.

AGERPRES: Comisia Europeană a deschis pe 15 februarie o procedură de infringement împotriva României pe anumite prevederi din legea de comercializare a produselor agricole și alimentare pe motiv că reglementările naționale nu corespund legislației Uniunii Europene. Au trecut cele două luni în care trebuia să le dați un răspuns.
Petre Daea: Continuăm să discutăm și să ne punem de acord cu Comisia Europeană în așa fel încât fermierul român să nu sufere. Mergem înainte, se lucrează și dacă e nevoie mai așteptăm încă două luni. Facem totul în așa fel încât să respectăm drepturile de identitate și dreptul la liber acces pe piața unică a producătorului român.

AGERPRES: Credeți că se va concretiza infringementul?
Petre Daea: Nu. Acum sunt etape preliminare și noi ne susținem cauza. Mergem din etapă în etapă până când fermierul român va avea dreptul de acces liber pe piața unică. Dacă este piață unică și fermierul român trebuie să fie acolo și trebuie să fie respectat ca atare în așa fel încât produsul românesc să aibă culoar de valorificare.

AGERPRES: Cum arată absorbția fondurilor europene pe programele gestionate de MADR și care este ținta propusă până la finele anului?
Petre Daea: Mi-am propus să atrag 1,6 miliarde de euro anul acesta pe PNDR 2014-2020. Dăm drumul pe 29 mai la 4.3 măsura pentru irigații, de fapt dăm drumul la toate și la timp. Lucrăm non-stop. În minister se lucrează, am mai spus, este ca la cazino, cu luminile aprinse, pentru că vrem să dăm drumul ca să luăm câți mai mulți bani și cât mai repede. Pe POP-AM 2014-2020 sunt mai puțin încrezător pentru că înoată încet peștele în apă și nu pot să îl ating cu biciul, merg rotițele încet, dar se accelerează și aici. Mă gândesc să le măresc viteza. Pe aceste program, cred că vom absorbi o sumă mai mică în acest an, în jur de 24 de milioane de euro.

AGERPRES: Importurile de produse agroalimentare au atins anul trecut un maxim istoric de 6,51 de miliarde de euro, deși autoritățile declară că România are potențial agricol pentru a hrăni 80 de milioane de oameni. Ce intenționați să faceți pentru echilibrarea balanței comerciale?
Petre Daea: România are o oportunitate extraordinară pentru a exporta produse alimentare care sunt din ce în ce mai puține pe piață mai ales în zonele unde lipsa de apă creează probleme de existență umană, în țări unde sunt bani din petrol, dar noi avem hrană ca să le dăm. Au fost foarte multe întrevederi cu oameni de afaceri din țările arabe, iar președintele ANSVSA a fost în Israel, în Arabia Saudită pentru agrearea condițiilor de export/import. Vom avea un secretar de stat la MADR, al patrulea, care se va ocupa de politica de industrializare a produselor agricole și de comercializarea acestora dar și de crearea de rețele de contact prin consilierii agricoli. Legat de potențialul României de a hrăni 80 de milioane de oameni, eu zic să ne apucăm să valorificăm acest potențial, pentru că el a fost descoperit de mulți și nu să mai vorbim de el.

AGERPRES: În final, aveți vreo nemulțumire legată de sector?
Petre Daea: Da. Îmi pare rău că noaptea nu este zi, pentru ca aș putea rezolva aproape tot în agricultură.

You might also like More from author

Leave A Reply

Your email address will not be published.