Paradoxul toamnei: producătorii ieftinesc, preţurile explodează

Un kilogram de roșii de grădină, care săptămâna trecută nu trecea de 3 lei, costă 5 lei acum în Piața OborLegumicultorii anunţă că au ieftinit produsele. În pieţe, totuşi, preţurile s-au dublat faţă de luna trecută. Samsarii au speculat la maximum seceta de la televizor şi vând roşiile ca pe trufandale.

Producătorii de legume din România spun că anul ăsta merg toţi în pierdere. N-ai putea spune asta dacă faci o raită prin pieţe zilele acestea. 

Produsele care până la sfârşitul lunii august aveau preţ de chilipir costă acum cât trufandalele.

De vină sunt, ca de fiecare dată, samsarii, spune Mircea Croitoru, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Legume şi Fructe.

 

El reprezintă legumicultorii din Matca, judeţul Galaţi, şi zice că, dacă săptămâna trecută vindea un kilogram de castraveţi cu 1,2 lei, săptămâna aceasta preţul a scăzut: 0,8 – 1 leu pe kilogram.

Producătorii: „N-am scumpit nimic!”

„Vă spun sincer! De la producători nu s-a scumpit absolut nimic! Dar samsarii speculează seceta cum vor ei. Şi, din teamă să nu rămână cu marfa, speculanţii vând altora şi altora, iar la consumator ajunge leguma la a patra sau a cincea mână”, spune Croitoru, supărat că toată lumea anunţă apocalipsa, când ţăranii lasă la preţ, numa- numai să cumperi, să faci zacuscă.

„Oricum, producţia e mai slabă decât anul trecut cu 40%. 20% am pierdut din cauza faptului că unii producători n-au mai avut bani să cultive în câmp anul acesta, iar 20% pentru că temperaturile au fost mult prea ridicate vara asta. Mă dau exemplu: dacă anul trecut eu aveam şapte – opt fructe pe tulpina de roşie, acum dacă am avut patru”, a mai declarat Mircea Croitoru pentru EVZ.

Bate vântul prin Obor

Pieţele din Capitală erau aerisite ieri după-amiază. Bucureştenii care ieşiseră din casă să dea un ochi printre tarabe cumpărau pentru consumul imediat şi nu cantităţi mari de legume pentru conservare.

„Nu ne-a ajutat timpul. Acelaşi preţ l-am avut la ardei gras şi anul trecut. Dar atunci vindeam şi cu sacul. Acum dau odată cel mult trei kilograme. Dar aşa e românul. Aşteaptă să vină vâjul, să vadă că are masa goală, şi vine apoi să-mi radă mie taraba, când n-o să mai am nimica”, e nemulţumit de cumpărători Gheorghe Vlad, din Vidra, producător şi comerciant în Piaţa Obor.

De doamne care fac zacuscă sau care pun gogoşari la oţet aude tot mai rar: „Strici manichiura! Se duc mai bine la supermarket, le iei cu borcan cu tot!”. Gheorghe Vlad aude în schimb din ce în ce mai mulţi bucureşteni care se plâng de preţuri: „Degeaba le spun eu de căldură, de nenorocire. Lumea dacă nu vrea să cumpere, iaca nu cumpără!”.

Lucian Negrilă, vânzător cu firmă, spune că doar pensionarii mai pleacă la început de septembrie cu plasele pline din piaţă. E un obicei învechit să-ţi umpli cămara pentru iarnă: „Tineretul nu cumpără. Preţul e mare, pentru că e calitate, e un produs bun. E românesc. Dar nu le mai umflăm, că nu le mai ia nimeni”.

Transportul umflă costurile

Mircea Croitoru nu vrea să dea el alarma. Dar spune, totuşi, că odată cu ultima recoltă din solarii, preţurile s-ar putea „umfla” şi la producători, cu „10, maximum 15%”, ceea ce înseamnă că, în pieţe, preţul va urca mult mai mult decât acum, când media unui kilogram de roşii este de 4 lei/kilogram, de 3 lei pentru un kilogram de ardei graşi şi 4 lei pentru unul de vinete.

Reprezentantul legumicultorilor din Matca a mai precizat faptul că vara foarte călduroasă reduce din producţie: „Dacă în 2011 am cules ultimele tomate din solarii în luna noiembrie, anul acesta mai mult ca sigur în octombrie n-o să mai avem nimic pe tulpine”.

Un alt motiv pentru care preţurile în pieţe vor tinde să explodeze pentru a doua oară în această toamnă este scumpirea combustibilului, care creşte valoarea transportului produselor de la producători în pieţe. Comercianţii mai adaugă şi costul chiriei pentru tarabă.

„Am avut bani să iau şase kile”

Doamna Adriana e printre bucureştencele care a renunţat anul acesta la a face zacuscă. A venit într-o zi în Obor şi şi-a făcut cruce. La reţetă a mai adăugat preţul condimentelor şi al uleiului de floarea soarelui şi dintr-un foc i se ducea toată pensia: „Am luat doar şase kilograme de roşii, să fac nişte suc. Mai mult nu mi-am permis. Pe cele mai urâte le-am găsit la patru lei”.

În pieţele din centrul Capitalei, legumele au preţurile lunilor de iarnă. Un kilogram de roşii în Piaţa Dorobanţi costa ieri între 10 şi 15 lei, unul de fasole verde 12 lei, iar varza se vindea cu 4 lei kilogramul. Cam tot atât costă legumele şi în Piaţa Domenii. „Nu prea cumpără lumea, că mai bine ia murături sau zacuscă din supermarket”, spune Adrian, vânzător la o tarabă din centrul pieţei. De conopida lui scumpă, la 15 lei pe kil, nu se atinsese nimeni.

Lucian Negrilă, comerciant în Piața Obor, a scumpit „cu puțin” gogoșarii și ardeii grași

Septembrie e ca martie

Pentru producătorii care cultivă în solarii, începutul toamnei e precum luna martie, când ieşi la stradă cu trufandalele. Ionuţ Sultana, din Limpieziş, judeţul Buzău, vindea roşiile, în martie, cu 8 lei kilogramul.

Până în luna august le-a ieftinit până la 1,5 lei pe kilogram, numai să scape de ele. Le-a vândut samsarilor direct de la uşa solariilor şi nici n-a mai pus la preţ costul ambalajelor din carton: „Acum am mai dat şi cu doi lei kilogramul, dar n-am simţit scumpirea, că am avut puţine. În octombrie probabil o să culeg ultima tură de roşii. Dacă o să fie ca anul trecut, ajung cu ele la opt lei kilogramul”. (Au contribuit Georgeta Petrovici, Irina Marinescu, Viorela Pitulice)

Zacusca şi zarzavatul au devenit preparate demodate. Vânzătorii din pieţe spun că doar pensionarii se aprovizionează pentru iarnă.

„Nu mai cumpără lumea! Cu zacusca strici manichiura! Mergi la supermarket şi o iei cu borcan cu tot! ”
GHEORGHE VLAD, producător

Clima ne scumpeşte alimentele de bază

Organizaţia americană Oxfam, care luptă pentru scăderea efectelor sărăciei la nivel global, a publicat ieri un studiu care relevă faptul că preţurile la alimentele de bază s-ar putea dubla în următorii 20 de ani, ca urmare a încălzirii accentuate a climei şi multiplicării fenomenelor extreme, însoţite de secete, inundaţii şi uragane.

Cercetătorii au aplicat scenariile fenomenelor extreme pe Africa Subsahariană şi fiecare dintre principalele regiuni din lume exportatoare de orez, porumb şi grâu, pentru a observa impactul posibil în 2030 asupra preţurilor la export şi pe pieţele interne.

La export, preţul porumbului va creşte cu 177 %, al grâului cu 120 % şi al orezului rafinat cu 107%. „Populaţiile cele mai sărace sunt cele care vor plăti acest preţ ridicat: în timp ce o familie franceză alocă 15 % din buget pentru hrană, în Africa această parte poate ajunge până la 50 sau 75%”, au spus reprezentanţii organizaţiei.

15%
este scumpirea maximă pe care o anunţă producătorii de legume în următoarea perioadă, la ultima recoltă din solarii

You might also like More from author

Comments are closed.