Pajiştea ecologică, un proiect care s-a dovedit a fi un succes în Batăr (Bihor)

Lino_cortiFără nici o îndoială, România face parte din Europa. O Europă dinamică, în care inovaţia joacă un rol mai important decât niciodată, la fel ca şi profesionalismul. Astfel, modele de succes ca cele din ţările puternice ale vechiului continent sunt deja prezente şi aici, iar  investitorii străini îşi spun deja cuvântul în diferite regiuni din România şi mai ales în Vestul ţării, unde au pus bazele unor exploataţii bine structurate şi foarte profitabile.

Un astfel de exemplu am găsit la Batăr, în judeţul Bihor, unde un agronom italian, Lino Corti, şi o economistă plină de energie, Rosella Trombetta, au cumpărat teren, cam 1200 de hectare, pentru a amenaja o pajişte ecologică, de pe care urmează să cosească în fiecare an iarba, să o transfome în fân şi să o vândă proprietarilor de vaci şi oi pentru sume deloc neglijabile.

Afacerile de succes nu sunt un secret pentru cei doi soţi, Lino Corti şi Rossella Trombetta, care au decis să părăsească peninsula în favoarea României după ce acolo au pus pe picioare o livadă în care acum se produce 10% din cantitatea de nuci din această ţară. Cu o cifră de afaceri impresionantă şi cu o putere colosală pe piaţa italiană, proiectul merge mai departe, dar sub tutela moştenitorilor agronomului care acum trăieşte în România.

Practic, după ce Lino Corti a renunţat la afacerea cu nuci în favoarea fiilor săi, acesta a venit în România şi a cumpărat, împreună cu alţi asociaţi, teren lângă Timişoara, unde locuieşte. În total, ei au achiziţionat 4.500 de hectare, pentru care au semnat nu mai puţin de 1900 de contracte de vânzare-cumpărare. Suprafaţa cumpărată a fost folosită pentru o fermă, care a devenit, la un moment dat, interesantă pentru alţi investitori, din Germania, de această dată, cărora, în final, le-a fost vândută. Era o afacere prea bună pentru a fi pierdută.

După ce tranzacţia a fost încheiată, agronomul italian a simţit nevoia să investească într-o altă afacere, aşa cum era de aşteptat, tot în domeniul agricol. Şi aşa a şi făcut. S-a orientat către Batăr, unde a cumpărat 1200 de hectare de teren, pe care l-a curăţat şi l-a reînsămânţat pentru a deveni o pajişte curată şi ecologică. Dincolo de bani şi muncă, cei doi soţi au investit în localitatea din Bihor acel know-how de care agricultura are atât de mare nevoie şi…au ajuns din nou, pentru a nu ştim câtea oară în viaţă, să se poată lăuda cu un agroproiect de succes.

„Suntem aici şi investim în ceva ce ar trebui să fie activitatea viitorului. Ne orientăm către greening, aşa cum îşi doreşte Comunitatea Europeană. De ce am luat noi pajiştile? Fiindcă, înainte de toate, îmi place agricultura, îmi place să stau pe câmp şi vreau să văd, să fac o firmă care să fie un exemplu pentru celelalte şi să îmi aduc contribuţia aici, fiindcă păstoritul din România nu s-a schimbat deloc în bine, spre deosebire de celelalte sectoare ale agriculturii. Fermierii au învăţat să folosească tractoare mari, tehnologii inovative, dar aici, pe pajişti şi în ceea ce priveşte animalele se pare că se merge înapoi.

Ce vrem noi să facem? Înainte de toate, vrem să îmbunătăţim aceste păşuni. Cred că se şi vede, punem esenţe importate din Italia, 15 tipuri, dintre leguminoase şi graminacee. În primul an să vedem ce se întâmplă, apoi să lăsăm turmele să pască prin rotaţie pe pajişti. Apoi, noi vrem să devenim bio. Deci vrem să le transformăm în pajişti bio, deci vom evita să dăm cu fertilizanţi şi pesticide. Fără fertilizanţi este o cultură bio. Vrem să îi convingem pe ciobanii noştri, care îşi aduc turmele pe teritoriul nostru să se orienteze către bio, fiindcă vor avea apoi recompense în ceea ce priveşte valoarea mărfii vândute. Vorbim despre lapte şi carne de miel. Chiar şi APIA dă ajutoare mai mari pentru ceea ce este bio. Apoi, pentru mine ca cetăţean european, repet, european, fiindcă toţi suntem cetăţeni europeni şi trebuie să ne amintim asta, şi eu, ca agronom trebuie să îmi amintesc, este important să poluăm mediul cât mai puţin se poate. Deci, avem şansa să putem face asta. Deci, chiar simt în inima mea că pot să fac ceva, pot contribui la schimbarea acestor lucruri”, povesteşte agronomul.

Lino Corti şi Rossella vin des la Batăr, dar când nu sunt aici, de întreaga păşune are grijă Dragoş Lazăr, ajutorul lor de încredere, un om vesel şi serios,  în acelaşi timp, care ştie tot ce se întâmplă în zonă. El cunoaşte pajiştile de la Batăr de mai bine de 30 de ani şi le-a văzut şi în perioada comuniştilor, le-a văzut şi după, în perioada în care totul s-a distrus din cauza nesfârşitei tranziţii. Acum ele arată altfel, mult mai bine şi, în plus, aduc profit celor care au grijă de ele.

În concluzie, Europa a ajuns în România cu tot ce are ea, de la eficienţă, la salarii motivante pentru angajaţi. Le rămâne, acum, românilor să vadă ce e de văzut şi să înveţe din modelele oferite de străini pentru a se putea dezvolta în sensul pe care şi-l doresc şi nu în altele.

Lecţia de la Batăr  este, de fapt, una foarte simplă: cei care deţin cunoştinţele necesare, adevăraţii profesionişti, cu o idee simplă şi de viitor, cum este cea de greening, şi multă muncă şi un plan de afaceri bine pus la punct, cum ştie să gândească Rossella, pot face afaceri serioase din agricultură. Chiar dacă cei doi investitori au ocolit cu eleganţă să spună cât au investit în pajiştile din satul din Bihor şi nici nu au dat detalii legate de ceea ce câştigă putem cu uşurinţă să ne dăm seama că în bugetul lor intră în fiecare an bani alocaţi pentru reconversie de Uniunea Europeană,  sume bunicele obţinute din vânzarea fânului şi ceva din închirierea pajiştilor. Nu e rău de loc, ba chiar e un agroproiect de succes care ar putea fi clonat cu uşurinţă şi în alte zone ale ţării. Dar cu puţin efort.

Întreg reportajul îl puteţi urmări pe AGRO TV.

 

 

 

 

You might also like More from author

Comments are closed.