Oamenii de afaceri austrieci atrași de podgoriile însorite din România

România a devenit atractivă pentru oamenii de afaceri austrieci nu doar prin petrolul sau băncile sale, ci, mai nou, prin podgoriile însorite din Transilvania, Moldova sau Oltenia.
Vinurile româneşti au un gust deosebit şi sunt pe placul occidentalilor, spun investitorii, care s-au orientat doar către vinurile premium pe care să le poată exporta în Vest. „Străinii caută vinuri noi, sunt sătui de vinurile sud-africane şi de vinurile australiene.


Avem, astfel, o nişă importantă pe care putem intra şi, cu o promovare bună, vinul nostru poate avea succes“, spune Willi Opitz, oenologul austriac al companiei amb Wine, care a lansat pe piaţă vinul Liliac, produs în regiunile Batoş şi Vermes Lechinţa, din judeţele Mureş şi Bistriţa-Năsăud şi pe care vor să-l vândă în Austria, dar şi în Anglia sau Germania.
Pentru a fi siguri de reuşită, investitorii austrieci s-au orientat către plantaţii viticole nu neapărat celebre, dar situate în regiuni propice cultivării viţei-de-vie. „Podgoria Dealu Mare se întinde pe 82 de hectare în Finţeşti, judeţul Buzău, şi este situată de-a lungul paralelei 45, la fel ca alte zone faimoase în care se produce vin, cum sunt Bordeaux, Saint-Emilion sau Toscana,  şi care sunt apreciate pentru gustul bogat şi catifelat“, a spus Walter Friedl, reprezentantul grupului de investitori în LacertA Winery.
În schimb, zona Ardealului a fost căutată de austriecii dornici de a dezvolta o afacere în domeniu nu doar pentru potenţialul viticol, ci pentru că Transilvania a devenit un brand în sine. „Când spui Transilvania, automat te duci cu gândul la renumele acesteia ca ţară a lui Dracula. Implicit îţi vine în minte și denumirea de liliac, mamiferul în care se întrupa Dracula pentru a zbura dintr-un loc în altul. În acest fel, succesul nostru în Occident este garantat“, spune Opitz.
Într-o altă zonă şi din alt motiv s-a investit în podgoriile de la Drăgăşani, judeţul Vâlcea. În 2001, s-a încheiat procedura de restituire a domeniilor Ştirbey, iar baroana Ileana Kripp, strănepoata prinţului Barbu Ştirbey, împreună cu soţul ei, baronul Jakob Kripp, a preluat viile începând să investească în refacerea celor 30 hectare de teren şi a  cramei existente din anii 1920.

Sigle cu animăluţe şi vinurile ca atracţie turistică
Austriecii vor să vândă vin nu doar în România, ci şi în vestul Europei, iar pentru a avea succes mizează nu doar pe gustul deosebit al vinului, ci recurg la diverse alte metode, de la utilizarea anumitor sigle, la folosirea vinului ca atracţie turistică. Astfel, producătorii spun că s-au orientat în alegerea siglelor după tendinţa mondială de creare a mărcilor de vinuri pe baza unor denumiri locale, inclusiv de animale.
„Noi am ales liliacul, dar sunt multe alte firme care folosesc diverse animale, de la şopârle la oi sau orice altceva considerat reprezentativ“, a spus Ioana Micu, director executive al amb Wine. Nici rivalii lor de la Dealu Mare nu au omis acest trend şi folosesc ca siglă pentru vinurile LacertA o şopârlă.
O altă metodă de a se face cunoscuţi este utilizarea castelelor, cabanelor sau cramelor din zonă pentru a dezvolta turismul enologic. Dacă baronul Kripp a renovat, în 2003, crama construită în anii 1920, acţionarii LacertA au investit într-o cramă dotată cu un salon de degustări şi un magazin de vinuri, dar şi în refacerea conacului Dorobanţu, construit de arhitectul Ion Mincu în 1901.
Nici investitorii de la amb Wine nu s-au lăsat mai prejos şi au ridicat, după planurile unui architect austriac, o cabană modernă, unde se organizează degustări de vinuri. „Este o zonă turistică neexploatată şi vrem să folosim crama şi cabana pentru a atrage turişti“, spune Micu. Toate cele trei podgorii, unde oamenii de afaceri austrieci au investit între trei şi șapte milioane euro, produc vinuri premium, vândute doar în vinoteci şi în sistem HoReCa.
Capacitatea de producţie este circa 100.000 sticle pentru fiecare dintre cele trei podgorii, cea mai mare parte a vinului rămânând pe piaţa românească, în timp ce 30% din capacitate este deja sau urmează să fie exportată în ţări precum Austria, Germania, Anglia sau țările scandinave. Sursa: capital.ro

You might also like More from author

Comments are closed.