O afacere de zeci de milioane de euro: evaziunea fiscala la comertul cu cereale. Cum functioneaza mecanismul si cum se recupereaza ilegal TVA prin falsificarea conosamentelor

In valtoarea referendumului, o stire care raporta un caz de presupusa evaziune fiscala in valoare de peste 30 de milioane de euro a trecut neobservata. Procurorii de la DIICOT au anuntat pe data de 17 august ca au destructurat un grup infractional organizat fromat din cetateni romani si libanezi, specializat in evaziune fiscala.

La solicitarea HotNews.ro, procurorii au comunicat ca au inceput urmarirea penala impotriva a 19 persoane si au comunicat numele acestora. Pentru a intelege mai bine mecanismele de evaziune fiscala, denuntate de jucatorii corecti din piata, HotNews.ro a apelat la un om de afaceri care a activat in productia si comertul cu cereale in sudul tarii.

  • Valeriu Davidescu: mai bine de 35% din productia interna de grau a Romaniei este evazionata fiscal . Producatorii agricoli pot sa declare absolut orice productie, statul roman manifestandu-si atitudinea fiscala la un mod mai degraba ineficient si aleatoriu. 
  • Estimarile referitoare la nivelul evaziunii fiscale raportate la productia interna de cereale sunt de ordinul miliardelor de lei anual

La solicitarea HotNews.ro, procurorii DIICOT ne-au comunicat urmatoarele in ce priveste numele persoanelor anchetate si stadiul cercetarilor:

„S-a dispus inceperea urmaririi penale fata de un numar de 19 persoane, dupa cum urmeaza: El Khalil Jihad, Youssef Laoun, Jabre Nassif, El Khalil Raji, Khalil Ibrahim, Saad Iskandar, Stoica Razvan Laurentiu, Marioru Marin, Cobala Mario, Abdulgani Ayla, Trandafir Catalin, Ghebaur Liviu Serban, Anghel Mihai, Dita Carmen, Abboud Samir, Morgan Jacqueline – Audrey – Margret, Raduta Daniel, Frangu Marian, Balasa Natalia sub aspectul savarsirii infractiunilor de: constituire a unui grup infractional organizat, evaziune fiscala, folosirea de acte nereale in fata autoritatii vamale, contrabanda, spalare de bani”. 

Pe 17 august, DIICOT anuntase ca a efectuat  56 de perchezitii la sediile unor societati comerciale precum si la locuintele invinuitilor din judetele Calarasi, Ilfov, Constanta, Timisoara, Ialomita si municipiul Bucuresti, se arata in comunicatul de presa al DIICOT. Liderii gruparii au fost identificati ca fiind El Khalil Jihad, 48 de ani si Youssef Laoun, 38 de ani, ambii avand dubla cetatenie, libaneza si britanica.

  • Sub coordonarea acestora, membrii gruparii au utilizat mai multe societati comerciale si au obtinut beneficii financiare substantiale, prin crearea de circuite comerciale si financiare fictive, avand drept scop eludarea platii impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat”, se mai arata in comunicatul DIICOT.
  • Astfel, in perioada 2010 – 2011, cei 20 de invinuiti au realizat exporturi masive de cereale, prin disimularea provenientei reale a marfurilor.
  • Desi cerealele proveneau din Turcia/Liban, membrii gruparii declarau in fals ca acestea sunt produse in Romania si le exportau catre tari extra-comunitare in scopul de a obtine de la statul roman deduceri nelegale de T.V.A. Invinuitii realizau operatiuni de export a unor cantitati mult mai mari de cereale decat cele mentionate in documentele vamale de export, in aceasta modalitate realizandu-se ascunderea sursei impozabile si externalizarea sumelor de bani reprezentand venituri ale societatilor exportatoare 
  • Prejudiciul cauzat bugetului de stat este estimat la suma de 30.000.000 Euro.

Valeriu Davidescu a activat in productia si comertul cu cereale. Este administratorul SC Bio Alfa Consulting. Redam mai jos integral analiza sa referitoare la practicile evazioniste in comertul cu cereale din Romania:

„Evaziunea fiscala in comertul intern cu produse cerealiere din productia interna. In Romania suprafata arabila (productiva) este estimata la 9 milioane de hectare. Urmare a Legii fondului funciar s-a produs o faramitare profunda a suprafetelor agricole, fapt care a determinat o influenta negativa asupra productivitatii.

Daca ne referim la graul de consum si la cel furajer situatia s-ar prezenta astfel: In ultimii 22 de ani productia de grau nu a depasit (in anii cu regim pluviometric normal) cantitatea de 6-8 milioane de tone . Necesarul de grau de panificatie pentru Romania este evaluat la 5 milioane de tone, iar cel de grau furajer de 1,5-1,7 tone pentru fiecare an.

Datorita distrugerii sistemului de irigatii productiile de grau au fost rareori excedentare,exceptiile depinzand in mare masura de evolutiile climaterice favorabile in contextul anului agricol. Micii producatori, cei care au in folosinta suprafete de pana la 10 hectare, nu pot fi considerati ca „actori” pe piata cerealelor din Romania, deoarece acestia datorita productiilor slabe (1,5-2,5tone /hectar), isi pastreaza o  mare parte din graul produs pentru gospodariile proprii.

Totusi, pe piata interna, acesti producatori au un aport de circa 1,5 milioane de tone in fiecare an. Dupa anii 2000 au aparut investitori care au dezvoltat afaceri in acest domeniu pe suprafete mult mai mari luate in arenda, concesiune sau alte forme de asociere.

Au aparut marile exploatatii agricole a caror dimensiune depaseste 500 de hectare, ajungand pana la zeci de mii de hectare. Aceasta comasare a terenurilor agricole, coroborata cu aplicarea unor tehnologii adecvate, a determinat productii care depasesc in medie 4,5 tone de grau /hectar. Simultan cu aceste schimbari au aparut pe piata cerealelor asa numitii „traderi” care vin si cumpara graul „de la capul locului”, fermierii eliminand astfel costurile de transport, conditionare si depozitare.

Adica producatorul vinde marfa direct din combina de recoltat, cu banii jos, fara acte. Acest tip de comert evazionist are o pondere impresionanta pe piata interna a cerealelor. In opinia mea, mai bine de 35% din productia interna de grau a Romaniei este evazionata fiscal.

Pe de alta parte, dar in acelasi context, producatorii agricoli pot sa declare absolut orice productie, statul roman manifestandu-si atitudinea fiscala la un mod mai degraba ineficient si aleatoriu. Estimarile referitoare la nivelul evaziunii fiscale raportate la productia interna de cereale sunt de ordinul miliardelor de lei anual.

Comertul cu cereale din productia externa

Dupa anul 1989, datorita liberalizarii economiei Romaniei, au aparut pe piata firme care au inceput sa dezvolte afaceri in domeniul comertului intern si extern cu produse cerealiere. De altfel, si inainte de evenimentele din decembrie 1989 Romania s-a manifestat ca un important actor comercial in acest domeniu.

Imensul potential agricol al tarii, laolalta cu ponderea importanta a agriculturii ca segment  din economia romaneasca, au generat o pozitie de prim rang a acestei componente comerciale in plan european si chiar mondial. S-au construit silozuri noi, capacitati de stocare remarcabile atat in porturile dunarene, maritime cat si in importantele bazine agricole.

In total, capacitatea totala de depozitare pentru produse cerealiere in Romania depaseste 16 milioane de tone. Ca urmare a acestui context economic, a luat amploare si importul de produse cerealiere si odata cu aceasta valenta economica si tentatia unor agenti economici de a eluda fiscalizarea acestei activitati. Este evident ca acest lucru nu se poate face fara complicitatea directa a autoritatilor portuare, vamale, fiscale. Care ar fi „parcursul” unei astfel de afaceri?

Sigur ca pentru un grup evezionist nu s-ar pune problema sa desfasoare o astfel de activitate utilizand transportul terestru sau feroviar datorita costurilor ridicate. De asemenea, este necesara coparticiparea unor persoane care detin controlul asupra unor silozuri de mare capacitate. Apar in aceasta increngatura si segmentele operationale definite ca vanzatorii marfii din tara de origine, transportatorii, incarcatorii, care in baza unor documente de transport (conosamente) completeaza registrul afacerii.

Dealtfel, conosamentul este documentul definitoriu care insoteste marfa transportata, in sensul in care in acest document sunt inscrise pe una din pagini termenii si conditiile contractului de transport, iar pe cealalta detalii referitoare la marfa, plata navlului, porturile de incarcare si descarcare si numele navei de  transport, uneori si numele carausului.

Este de la sine inteles ca pentru a eluda fiscalizarea marfii, gruparea infractionala, trebuie sa modifice in parte sau in intregime aceste documente. Pentru a deduce valoarea TVA-ului intr-o operatiune comerciala de acest gen este obligatoriu ca documentul de origine a marfii sa apartina unei entitati economice apartinand spatiului european.

Astfel, cerealele aduse in realitate din tari extracomunitare (Liban, Turcia), prin falsificarea documentelor care insotesc marfa, au fost reexportate ca fiind produse romanesti cu deducerea TVA-ului aferent valorii cerealelor. Componenta presupusei gruparii infractionale anchetate de DIICOT constituite in situatia acestui caz de evaziune fiscala este relevanta in sensul in care printre membrii acesteia se numara cetateni libanezi care detin in exploatare mari suprafete agricole.

Jihad Ibrahim el Khalil Laoun, Thome, Chabrel, au preluat in concesiune de la Agentia Domeniilor Statului, pe vremea guvernarii Adrian Nastase, mai bine de 21.000 de hectare, prin licitatii suspecte. Relevanta acestei afirmatii rezida prin faptul ca respectivele persoane fiind „acreditate” ca patroni ai unor mari exploatatii agricole, au generat ipoteza ca firmele lor sunt in fapt producatorii marfii exportate. Pe cale de consecinta, procurorii par sa aiba motive sa creada ca acestia au incasat ilegal TVA-ul unor produse cerealiere care aveau ca origine Liban si Turcia.

Cu certitudine ca fara „ajutorul” nelegal si bine rasplatit al autoritatilor romanesti, acest lucru nu ar fi fost posibil. O evaziune fiscala petrecuta pe parcursul unei perioade scurte de timp, la o valoare de mai bine de 30.000.000 de euro, prin incasarea necuvenita a TVA-ului, este in masura sa ne faca sa intelegem complexitatea si profunzimea unui fenomen, care a devenit o veritabila cangrena in Romania. Un calcul simplu ne arata ca la un pret de 200 de euro/tona (cotatie 2011 la Bursa de la Londra), cantitatea de grau evazionata este de 186.000 de tone!”

You might also like More from author

Comments are closed.