Lista impozitelor pe care fermierii le au de plătit în 2015

tractor_grapaNoul Cod fiscal este dezbătut în Parlament și introduce taxe în plus pentru fermieri și agricultori. Dacă până acum aceștia plăteau impozit doar pentru produsele procesate, noua legislație prevede impozit inclusiv pentru veniturile provenite din valorificarea produselor de origine animală în stare naturală. Se încadrează aici vânzarea animalelor vii, dar și a laptelui sau a ouălor.

Noul Cod fiscal cuprinde un capitol întreg destinat impozitelor din agricultură. Conform acestuia, activitățile impozabile din sectorul agricol sunt: exploatațiile plantațiilor viticole, pomicole, arbuștilor fructiferi, cultivarea produselor agricole vegetale, creșterea și exploatarea animalelor inclusiv din valorificarea produselor de origine animală în stare naturală.

Dacă majoritatea taxelor erau cuprinse și până acum, fermierii au parte și de surprize. Un lucru bun este corelarea Codului fiscal cu condițiile care trebuie îndeplinite de agricultori pentru primirea subvențiilor de la APIA. Astfel, fermierii care depășesc venituri de 5.000 de euro nu mai trebuie sa fie înregistrați ca și persoane juridice pentru a beneficia de subvenții. Liderii fermierilor spun că își doresc o impozitare stimulativă și nu una care să îi facă pe fermieri să fugă de plăți și să încerce să ocolească legislația.

Până la aplicarea efectivă a noului Cod Fiscal, Agrointeligența vă prezintă ce taxe și impozite plătesc agricultorii în anul 2015.

Formularul 200 pentru cine arendează

Dacă arendaşul este persoană fizică şi obţine venituri din arendarea unui bun agricol, veniturile respective fac parte din categoria veniturilor obţinute din cedarea folosinţei bunurilor. În acest caz, arendaşul trebuie să se prezinte în termen de 15 zile de la încheierea contractului, la unitatea fiscală de care aparţine, pentru a înregistra contractul de arendă.

În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se va face pe baza preţurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene şi, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, ca urmare a propunerilor direcţiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, hotărâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal.

Aceste hotărâri se transmit în cadrul aceluiaşi termen direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru a fi comunicate unităţilor fiscale din subordine. În cazul în care preţurile medii ale produselor agricole au fost modificate în cursul anului fiscal de realizare a venitului, noile preţuri pentru evaluarea în lei a veniturilor din arendă exprimate în natură, pentru determinarea bazei impozabile, se aplică începând cu data de 1 a lunii următoare comunicării acestora către direcţiile generale regionale ale finanţelor publice.

Pe 27 mai a expirat termenul până la care trebuia să depuneţi Declaraţia privind veniturile realizate din România Formularul 200. Cine ajunge cu actele după riscă să fie penalizat.

Impozitul pe venitul agricol

Impozitul pe venitul agricol este stabilit pe baza normelor de venit și se calculează ca 16% din valoarea acestora şi nu pe venitul obţinut efectiv.

Direcţiile Generale Regionale a Finanţelor Publice au publicat încă de la începutul anului normele de venit pentru agricultură valabile pentru fiecare județ în parte și baza de calcul diferă de la o zonă la alta. Fermierii și-au arătat nemulțumirea încă din 2013 când acesta a fost introdus pentru că sunt nevoiți să plătească de două ori impozit pentru aceeași suprafață de teren agricol pe care o exploatează. Astfel, pe de o parte se plătește impozitul pe proprietate, pe de cealaltă parte, impozitul pe venitul obținut din cultivarea terenului.

Declaraţiile cu terenul lucrat trebuie depuse anual de către fermieri până la data de 25 mai.

Impozitul se plătește după ce se încasează banii din producţie, în două tranşe: 50% până la data de 25 octombrie şi 50% până la data de 15 decembrie. Pentru întârzieri, se plătesc penalizări.

Pe lângă cota de 16%, trebuie achitată şi contribuţia la asigurările publice de sănătate( CASS), de 5,5% din venitul estimat.

Cum calculezi cu norma de venit

Suprafaţă cultivată cu cereale – 3 ha; 2 ha sunt neimpozabile, iar pentru 1 ha se plătesc 72 de lei (daca de exemplu norma la hectar este de 449 lei x 16%). În concluzie, total impozit de plată 72 lei, impozit care se datorează indiferent dacă produsele sunt sau nu valorificate.

Deţinătorul a 125 de familii de albine:
– pentru 50 de familii, veniturile sunt neimpozabile;
– pentru diferenţa de 75 de familii, norma este de 98 lei pe familie, impozitul 15,7 lei pe familie (98 lei x 16%);
– total impozit: 1.177,5 lei (15,7 lei x 75 familii de albine).

Exemplu pentru sectorul animal: la o exploataţie de vaci de 102 capete, primele două capete nu se impozitează. În 2014, pentru restul de 100 de capete se aplica norma de venit de 396 lei/cap de animal, astfel: Venit anual impozabil = 100 capete x 396 lei/cap = 39.600 lei; Impozit = 39.600 lei x 16% = 6.336 lei. Acum, în 2015, calculul se face astfel: Venit anual impozabil= 100 capete x 390 lei/cap = 39.000 lei; Impozit = 39.000 lei x 16% = 6.240 lei.

În cazul contribuabililor care realizează în mod individual venituri din desfăşurarea a două sau mai multe activităţi agricole pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit, organul fiscal competent stabileşte venitul anual prin însumarea veniturilor corespunzătoare fiecărei activităţi. (Sursa: adevarulfinanciar.ro)

You might also like More from author

Comments are closed.