Jalea din Agricultura, opera succesiva a multor ministri

O comisie parlamentara din 2009, formata din notabilitati din domeniul agriculturii, a dezvaluit toate tarele din sistemul de irigatii din Romania. In investigatia intreprinsa de alesii din comisiile de agricultura ale Legislativului, se evidentiaza dezastrul de dupa 1989 din acest sector vital al economiei romanesti. Desi documentul cuprinde cu lux de amanunte modul de delapidare a sistemului de irigatii, nici acum procurorii de la DNA nu au intocmit un dosar penal pentru a-i trage la raspundere pe cei vinovati, scrie portalul ancheteonline.ro.

Mai mult, cu toate  ca unii dintre membrii comisiei de investigatii au devenit dupa 2009, ministri sau secretari de stat in Ministerul Agriculturii  (Valeriu Tabara, Stelian Fuia, Valeriu Steriu), nu au facut nimic in aceasta directie pentru a corecta deficientele. Raportul privind sistemul de irigatii din Romania a fost realizat la cererea comisiei de agricultura din Camera Deputatilor, presedinte al comisiei fiind Valeriu Tabara. In componenta comisiei parlamentare s-au aflat deputatii Valeriu Tabara (ministru al Agriculturii in guvernele Vacaroiu -1994-1996 si Boc -2010-2012), Victor Surdu (ministru al Agriculturii in guvernul Stolojan), Stelian Fuia ( ministru al Agriculturii in guvernul Ungureanu), Valeriu Steriu (secretar de stat in ministerul Agriculturii, guvernul Tariceanu), Gheorghe Tinel (fost sef al corpului de control in ministerul Agriculturii), Culita Tarata  (unul dintre cei mai mari oameni de afaceri din agricultura, administratorul Insulei Mari a Brailei). De asemenea, referent ai comisiei a fost Gheorghe Mardare, fost administrator special al SNIF.
Cu alte cuvinte, membrii comisiei de ancheta – numai „unul si unul”. Din pacate, toate deficientele de la nivelul ANIF si SNIF, semnalate cu subiect si predicat, in raport, au ramas doar pe hartie. Din 2009, s-au perindat la conducerea Ministerului Agriculturii, Valeriu Tabara si Stelian Fuia in cadrul guvernarii PDL. Mai mult, deputatul Valeriu Steriu, membru in comisia de ancheta a ocupat functia de vicepresedinte UNPR, aliat la guvernare al PDL. Demantelarea sistemul de irigatii a continuat, iar unele rapoarte ale corpului de control al ministrului Agriculturii si al primului ministru au scos la iveala praduirea patrimoniului ANIF si SNIF.
Comisia de ancheta stabileste si vinovatii pentru dezastrul din sistemul de irigatii. Este vorba,in primul de directorii generali ai SNIF din 2001-2009( perioada avuta in vedere pentru investigatie): Valetin Apostol ( 2000-2004), Victor Pentru Toma ( 2004-2005), Luigi Berghes (2005-2007), Teodor Kilaiditis ( 2007), Ion Nedelcu (2007-2009), Stefan Constantin ( 2009-administrator special).
In raport se arata ca in sectorul imbunatatilor funciare s-au cheltuit aproape 20 de miliarde de euro in perioada 1990-2010. Rezultatul: aproape intreg patrimoniul Societatii Nationale de Imbunatatiri Funciare este, fie pus sub sechestru asiguratoriu al ANAF pentru datorii foarte mari, fie executat silit de diverse firme care au capusat societatea de stat. Intregul proces de delapidare a fondurilor ANIF si SNIF este prezentat si in diverse rapoarte de control ale ministerului Agriculturii si ale primului ministru.
 „Dupa 1989, volumul investitiilor in lucrarile de imbunatatiri funciare a fost redus simţitor, iar activitatea de exploatare, intretinere si reparatii, finantata doar de la bugetul de stat, a inregistrat un regres crescut, cu consecinte dramatice asupra functionalităţii lucrarilor, fapt ilustrat prin calamitatile naturale ce  s-au abatut asupra Romaniei an de an (inundatii, perioade de seceta, alunecari de teren”, se arata in debutul raportului comisiei de ancheta. Iar acolo unde s-au facut investitii, dupa Revolutie   “adesea, au fost folosite materiale, echipamente, agregate de calitate slabă, care au asigurat randamente necorespunzătoare la pomparea şi distribuţia apei”. „Rezultatele numeroaselor cercetari si observaţii, efectuate in perioada de exploatare a sistemelor de irigaţti, atesta ca pierderile de apa pe retea, inclusiv randamentele de pompare, depasesc 50% din volumul de apa calculat la statiile de baza, costurile acestora fiind suportate de utilizatori”, se mai spune in raport.
In acelasi timp, comisia de ancheta  semnaleaza faptul ca „ din cauza inaltimilor mari de pompare si a distantelor mari de transport asociate cu dimensiunile gigant, sistemele hidrotehnice din Romania au fost considerate ca unele din cele mai energofage”.  „După consumul de energie electrică necesar pentru pomparea şi distribuţia apei, suprafeţele amenajate se grupau într-o scară de sapte trepte, prima sub 300 kwh/1000 m3 apa”, se mai spune in preambului documentului.
Potrivit comisiei parlamentare de ancheta, patrimoniul Agentiei Nationale de Imbunatatiri Funciare (ANIF) consta in: canale de transport, aductiune si distributie a apei de irigatii pentru 10.975 lm, din care captusite-6.015 km; retele de conducte ingropate -28.773 km; stati de pompare pentru irigatii-2.908 buc, din care statii de baza fixe si plutitoare-227 buc, statii de repompare -352 buc, statii de punere sub presiune-2.329 buc; constructii hidrotehnice -13.923 buc, din care stavilare-5.185 buc, vane hidraulice automate-488 buc, caderi-2818 buc, deversoare laterale-466 buc, podete – 4966 buc; puterea instalata a statiilor de pompare -4.134 MW, puterea medie instalata-1,38KW/h. Sursa de apa asigurata: Dunarea pe 2.017.420 ha, rauri interioare si lacuri de acumulare -980.835 ha.
 Raportul semnaleaza grave deficiente in functionarea imbunatatirilor funciare. „Se apreciază că una din cauzele principale pentru care se iriga putin, este deficitul de echipament de udare, fapt ce rezulta din datele transmise de sucursale”, se spune in documentul emis de parlamentari.
De exemplu, „se constata ca in unele zone – cum ar fi Moldova de sud – sunt organizate OUAI ( n.r. Organizatiile Utilizatorilor de Apa in Irigatii), pe suprafete  mai mari decat cele declarate functionale, la nivelul anului 2009. Suprafetele irigate efectiv sunt in schimb, mult mai mici decat cele contractate. Pe ansamblul zonelor,  suprafata irigata efectiv in 2009, este mai mica decat   s-ar fi putut iriga cu echipamentele existente si mult mai mica decat suprafata contractată, de unde rezultă un deficit semnificativ de echipamente de udare.  
 In ceea ce  priveste starea statiilor de pompare, „acestea sunt in cea mai mare parte nefunctionale sau necesita reabilitari de mai mica sau mai mare amploare. Pe ansamblul zonelor analizate, doar o cincime din statiile de pompare sunt in functiune”.  „Fondurile repartizate in perioada 2001-2009 nu au asigurat exploatarea, intretinerea si cu atat mai mult repararea lucrarilor de imbunatatiri funciare din patrimoniul ANIF. Sumele alocate au permis doar intervenţiile în punctele critice pentru functionarea amenajarilor, fara a se atinge  parametrii proiectati”, se precizeaza in raport.
Se constata si mari carente in randurile „specialistilor” de la ANIF: „Structura personalului din cadrul sucursalelor ANIF o consideram necorespunzatoare, avand in vedere raportul existent intre personalul direct productiv si cel neproductiv. Aceasta situatie isi are originea in carentele Legii nr.138/2004, care stipuleaza ca administratia nu executa lucrari, ci doar administreaza si exploateaza lucrarile, in acest fel, personalul tehnic de specialitate este folosit ineficient”, sustin membrii comisiei de ancheta.
Astfel „se constata renuntarea la activitatea de prognoza si avertizare asupra starii de umiditate a solului, fapt ce duce la desfasurarea unei activitati de exploatare fara suportul tehnic necesar in vederea reglarii nivelului apei freatice pentru prevenirea excesului de umiditate in anii ploiosi sau al asigurarii aportului freatic in anii secetosi”.
In asemenea conditii, comisia  aduce in discutie o serie de modalitati de reglare a activitatii de imbunatatiri funciare, solutii care au ramans insa in aer: „Avand in vedere blocajul financiar existent la nivelul sectorului de imbunatatiri funciare suprapus blocajului decizional, conducerile sucursalelor considera necesar:
• crearea unui cadru legislativ coerent, care sa asigure desfasurarea unei activitati pe principii de parteneriat cu beneficiarii lucrarilor de imbunatatiri funciare, chiar elaborarea unei legi noi pentru sistemul lucrarilor de imbunatatiri funciare;
• schimbarea organizarii administrative, care sa elimine birocratia si sa asigure o decizie prompta, functie de cerintele beneficiarului, corelat cu crearea cadrului organizatoric necesar asigurarii raspunderii pen
tru aceste decizii la nivel local. Se propune organizarea de societati comerciale la nivel judeţean sau cel mult la nivel regional;
• asigurarea unui suport financiar la nivelul necesarului pentru mentinerea in functiune a lucrarilor, cu participarea beneficiarilor, atat pentru asigurarea fondurilor necesare (tarife de prestatii) cat si pentru controlul utilizarii acestora;
• mentinerea starii tehnice a sistemelor de imbunatatiri funciare, corelat cu interesul beneficiarilor de a folosi amenajarile de imbunatatiri funciare si scoaterea din functiune si din inventarul sucursalei a acelor amenajari care nu mai corespund tehnic si nu mai sunt dorite de beneficiari; casarea unor sisteme de imbunatatiri funciare aflate pe suprafete care au primit alta destinatie decat cea agricola. In cazul amenajarilor degradate, dar care sunt dorite de beneficiari, este necesara intocmirea unui plan de urgenta de repunere in functiune a acestora”, sunt enumerate o serie de propuneri din partea membrilor comisiei de ancheta.
De asemenea acestia au pus in discutie „o problema ridicata de sucursala Somes – Cris:  participarea la un program transfrontalier cu Ungaria, pentru reabilitarea lucrărilor de imbunatatiri funciare din zona de frontiera, program in valoare de 2.000.000 lei. Contributia parţii romane este de 5 % din valoarea programului. Derularea acestui program s-a blocat la nivelul centrului ANIF RA, din lipsa de fonduri, motiv cel putin pueril, avand in vedere suma in discutie. Este necesara reanalizarea si reluarea acestui program si urgentarea sustinerii lui”.
 La capitolul lucrarilor de combatere a solului, acelasi dezastru: „Aplicarea legilor fondului funciar pe vechile amplasamente, cu parcelarea din deal în vale, a dus la distrugerea lucrarilor de combaterea eroziunii solului, cu accentuarea fenomenelor de eroziune. Acest fenomen a fost favorizat  si de  defrisarea padurilor si distrugerea perdelelor de protectie”.
„Parcelarea terenurilor a determinat si o amplasare la intamplare a culturilor, ceea ce face imposibila exploatarea corecta din punct de vedere economic si antierozional a suprafetelor amenajate in acest sens. Neajunsurile create de aplicarea legilor fondului funciar, corelat cu lipsa cronica de fonduri pentru efectuarea lucrarilor de intretinere si reparatii au dus la degradarea lucrarilor si implicit a terenurilor agricole”, mai spun specialistii din comisia de agricultura a Camerei Deputatilor.
Drept urmare „se impune o analiza dura a lucrarilor din cadrul fiecarui sistem hidroameliorativ in parte si casarea lucrarilor distruse sau, dupa caz, refacerea acestora in cazul in care sunt solicitate expres de beneficiari”.
In raport se constata faptul ca „ potrivit analizei sumelor alocate pentru lucrari si a costurilor medii la ha,  alocatiile bugetare primite in anii 2001 – 2009 nu au asigurat exploatarea, intretinerea si repararea lucrarilor conform normativelor in vigoare, permitand doar interventii in punctele critice”.
 Si in privinta lucrarilor de desecare, situatia nu este incurajatoare. „In conformitate cu situatiile prezentate de catre sucursale, lucrarile de intretinere si reparatii pentru asigurarea unei  functionari la parametrii ceruti de regulamentele de exploatare sunt într-o proportie total necorespunzatoare. Conducerile sucursalelor apreciaza ca sistemele de desecare sunt pregatite doar in proportie de 50 % pentru interventii in caz de calamitati naturale, ceea ce este extrem de grav.
„Nerealizarea lucrarilor la reteaua de canale de desecare se datoreaza in principal modului defectuos de organizare a activitatii de intretinere si reparaţii impus de Legea 138/2004  ca urmare a lipsei personalului muncitor propriu pentru realizarea acestor lucrari si abordarea lucrarilor de intretinere si reparatii ca lucrari de  constructii si montaj in relatiile cu terti. De asemenea, lipsa cronica de fonduri a facut ca in momentul de fata reteaua de canale sa fie invadata de vegetatie (acvatica, ierboasa, lemnoasa) care face in multe zone imposibila scurgerea apelor de pe terenurile agricole si nu numai. Ambele cauze prezentate mai sus au dus la executarea unor lucrari punctuale, in detrimentul lucrarilor care sa asigure functionarea intregului sistem”, se spune in raport.
In ceea ce priveste intretinerea si repararea statiilor de pompare… catastrofa: „In prezent nu se dispune de dotarile necesare si personal specializat pentru efectuarea lucrarilor de reparatii. Sistemul de intretinere si reparatii aplicat in prezent nu este cel corespunzator, intrucat un agregat de pompare functioneaza pana la defectare, moment n care se efectueaza reparatia”. Drept urmare  “se impune aplicarea programului de intretinere si revizii conform cartii tehnice elaborate de producator, or acest lucru nu se face”. De asemenea, in raport se arata ca „s-a ajuns in situatia de a avea statii de pompare recent modernizate, care sunt decuplate de la energie din cauza imposibilitatii platii facturilor de energie la pomparile pentru desecare efectuate”.
In acest sens se dau ca exemple lucrarile de constructii hidrotehnice in sistemele de desecare Iar-Crasna-Somes din judetele Satu Mare si Bihor, unde sucursala ANIF „se vede in imposibilitatea efecutuarii lucrarilor de intretinere curenta, revizii si reparatii atat la reteaua de canale cat si la statiile de pompare, din cauza alocarii unor sume insuficiente pentru aceste operatiunie necesare mentinerii sistemului de imbunatatiri funciare in conditii de functionare normala”.
Alte constatari de la fata locului:  „In timpul vizitarii in teren a sistemului de desecare Canal Colector mal stang si mal drept in zona statiilor SP Cefa si SP Barmolt, s-a constatat ca nivelul freatic este la suprafata, desi data vizitei (24.07.2009) se caracteriza printr-o perioada lipsita de precipitatii. Cauzele acestei stari de lucruri sunt lipsa fondurilor pentru plata energiei electrice si gradul mare de infestare cu vegetatie a retelei de canale de desecare. Continuarea acestei stari de lucruri va duce inevitabil la degradarea terenurilor agricole prin fenomene de saraturare secundara si inmlastinire.
Alte probleme la sucursala ANIF Somes – Cris: „In urma discutiilor purtate  cu conducerea acesteia si alti specialisti din cadrul sucursalei a reiesit ca in sistemele de combaterea eroziunii solului,  lucrarile de suprafata pentru protejarea solului (terase bancheta, benzi inierbate) predate unitatilor agricole dupa restituirea proprietatilor, ca urmare a aplicarii legilor fondului funciar, s-au deteriorat in timp, ca urmare a faramitarii terenurilor si nerespectarii executarii lucrarilor agricole pe curbele de nivel. Totodată, la lucrarile din administrarea ANIF RA interventiile s-au facut doar in punctele critice, s-a intervenit pentru refacerea lucrarilor calamitate doar in limita sumelor alocate de la buget si nu conform necesitatilor, cu un personal numeric insuficient pentru buna desfasurare a activitatilor de intretinere  si reparatii curente (25 % fata de necesarul normat)”.
Si cand s-au facut investitii, s-au facut in bataie de joc: „In cadrul sucursalei Somes – Cris s-a infiintat un centru de interventie pentru apararea impotriva inundatiilor.Centrul dispune de magazii pentru materiale si utilaje de interventie, birouri pentru dispecerat si spatii de odihna a personalului tehnic pentru perioadele de interventie. Centrul poate fi considerat un model in vederea constituirii unor astfel de locatii si in alte zone ale tarii. Insa, in lipsa fondurilor nu au putut fi finalizate depozitele si dotarea cu materiale de aparare la nivelul normativului”.
Un  exemplu de bataie de joc a modului in care a fost tratat,  de guvernantii nostri, sistemul de imbunatatiri funciare:  „Pentru anul 2009 a fost solicitata de catre sucursala Somes-Cris,  alocarea sumei de 15.390.774 lei, din care a fost aprobata in luna martie, suma de 1.759.000 lei iar la rectificarea bugetara din luna mai s-a redus la 1.309.000 lei. Este de remarcat faptul ca din suma aprobata de 1.309.000 lei, suma d
e 820.141 lei reprezinta facturi neachitate in anul 2008, rezultand o valoare reala pe 2009 de 488.859 lei, adica 37 % din valoarea aprobata în luna mai, respectiv 3 % din valoare solicitata pentru anul 2009”.
La sucursala ANIF,  Tisa-Somes „sistemul de irigatii  nu este functional, statiile de pompare si reteaua fiind degradate din cauza distrugerilor si furturilor”.
In conformitate cu situatia prezentata de aceasta sucursala „lucrari de intretinere si reparatii in perioada 2004 – 2008 au fost afectate in proportie de 0 – 13 %”. „Din cauza neefectuarii lucrarilor de intretinere si reparatii la nivelul intregului sistem de desecare se intampina mari greutati in evacuarea apelor in special datorita infestarii cu vegetatie si a crearii de obstacole pe reteaua de canale”, se mai spune in raport.
In privinta sistemului de irigatii din aceasta zona se constata: „ A fost vizitat Canalul Magistral, in imediata vecinatate a statiei de pompare. Se observa o stare precara de intretinere, care influenteaza in mod negativ randamentul sistemului prin pierderi de apa si deci costul ridicat al apei pentru utilizatori. S-a analizat de asemenea si modul de livrare a apei in sistemul Semlac – Pereg, pentru luna iunie 2009. S-a constatat ca din volumul pompat, de 608 mii m.c., s-au incasat de la beneficiar doar pentru 317 mii mc, restul de apa, conform justificării U.A.(n.r. Utilizatorii de Apa) Arad, pierzandu-se ca urmare a unei avarii pe canalul CDC km 0+100. In urma discutiilor purtate,  a reiesit faptul ca pierderea de apa a fost asa de mare din cauza personalului insuficient in exploatare ca si lipsei de utilaje si mijloace de interventie pentru interventii in astfel de cazuri si aceasta ca efect al modului de organizare impus de Legea 138/2004”.
O alta situtie anormala este constatata la nivelul judetului Timis, tinand cont de seceta excesiva din acest an: „Nu exista decat un interes redus pentru aplicarea irigatiilor pe terenurile retrocedate. Se impune o discutie cu detinatorii de teren in zona sistemelor de irigatii, avand in vedere ca  sistemul este in stare de functionare. Suprafata de 10.234 ha amenajata cu lucrari de irigatii si care nu a fost predata la OUAI din judetele Timis si Arad este in conservare, fara solicitari de apa din partea proprietarilor de teren in momentul de fata si care are un grad avansat de degradare, din cauza lipsei de intretinere si a distrugerilor petrecute in anii de dupa 1989”.
Sunt insa unele zone din judetul Timis unde exista interes pentru sitemul de irigatii, dar unde sunt probleme cu legea: “In judetul Timis se constata un interes pentru activitatea de irigatii în zona Sânicolau Mare – Dudeştii Vechi – Valcani, sistem hidroameliorativ ARANCA IV, unde investitori autohtoni si straini au pastrat amenajarile de irigatii construite inainte de 1989 (Sinagro-Sanicolau Mare) sau au inceput investitii noi, cum ar fi Emiliana West Rom SRL, Agua Mures, Hendil SRL, sau intentioneaza sa inceapa investitii noi (un grup de investitori italieni), suprafata care in final se va amenaja pentru irigatii in zona va fi de cca. 10.000 ha. Mentionam ca sistemele de irigatii realizate in diverse stadii in zona de catre investitori straini nu au  la baza proiecte tehnice aprobate, fiind necesara aducerea acestora in legalitate, in conformitate cu legislatia în vigoare. Situatia a fost creata in anii 2001 – 2005 cand conducerile sucursalei SNIF Timis au aprobat si încurajat executarea acestor lucrari fara documentatii si aprobari legale. Este nevoie si aici de o analiza profunda in baza careia sa se ia masurile ce se impun”.
Raportul atrage atentia si asupra unor probleme ridicate de lucrarile de desecare in zona de vest a tarii : „Istoric, terenurile din aceasta parte a tarii, ca de altfel şi cele din jud. Bihor si Satu Mare, au fost transformate ca urmare a acestor lucrari de desecare din mlastini si terenuri neproductive afectate periodic de inundatii si exces de umiditate in terenuri propice activitatilor agricole cu un mare potential productiv. Disparitia acestor lucrari din intreaga zona de vest ca urmare a neintretinerii lor ar insemna de fapt scoaterea din productia agricolă a cca. 1.100.000 ha situate in Campia de vest a Romaniei. In urma partajarii patrimoniului intre SNIF SA si ANIF RA, la SNIF SA au ramas constructii de exploatare de natura cantoanelor hidrotehnice, care conform Legii 213/1998 apartin domeniului public al statului si pentru care nu au fost initiate HG in vederea trecerii din domeniul public in domeniul privat al statului. Aceste constructii realizate cu investitii de imbunatatiri funciare in decursul anilor  au rolul de a fi puncte de sprijin in paza si exploatarea lucrarilor de imbunatatiri funciare. Nepredarea acestora catre ANIF RA  prin protocolul din 2005 a lasat la nivelul sucursalei, zone intregi si construcţii de dirijare a apei fara supraveghere, paza si posibilitatea de interventie in caz de calamitati”.
Raportul a prezentat si un caz concret de blocare a activitatilor de imbunataturi funciare, la nivelul anului 2009: “Urmare a intarzierii Legii bugetului de stat pe 2009, nu au mai putut fi incheiate nici contracte de sub-antrepriza sau contracte de prestari servicii cu diversi antreprenori care au castigat licitatiile. Aceasta situatie a dus la disponibilizari de personal, ajungandu-se la data prezentei analize la situatia ca sucursalele sa dispuna doar de un număr redus de personal, care nu mai asigura desfasurarea unei activitati productive in cadrul sucursalei, fiind mentinut doar  personal pentru asigurarea pazei si administrarea sucursalei.  Practic, în momentul de fata, din cauza  celor enumerate mai sus,  activitatea sucursalelor SNIF SA este blocata, pierderile acumulandu-se pe masura trecerii timpului.
Raportul da exemple si de cazuri de coruptie la nivelul sucursalelor ANIF si SNIF din Banat, in care sunt implicati direct sefii acestor departamente. Este vorba de capusarea bugetului celor doua institutii, provocand mari prejudicii. Membrii comisiei au fost sesizati de inginerul Horvath Mihai din cadrul sucursalei:   „ S-a infiintat  firma POLYCOAT DERON SA,  unde actionar este d-nul director Patrichi Ionel si administrator d-nul ing. Popescu Marius, seful sectiei  mecanice din cadrul sucursalei Bant a SNIF SA, firma care contracteaza lucrari si pe care le executa cu utilajele si personalul SNIF SA. Este vorba despre un caz de conflict de interese. S-a infiintat  firma S.C. Larden SA pentru reparatii utilaje unde administrator este ing. Popescu Marius. Firma a inchiriat un spatiu de birou la sediul secţiei mecanice si executa  reparatii utilaje in atelierele SNIF si cu personalul SNIF SA. Este un caz flagrant de conflict de interese. Nu au fost inregistrate  in contabilitate 1.200 conducte de aluminiu (echivalentul a 22 aripi de ploaie IIAI7 aspersoare). Nu s-a respectat recuperarea de la diversi beneficiari a 10,5 buc. aripi de ploaie IIAI7 aspersoare si nu s-au inregistrat in contabilitate”.
O grava problema este semnalata la sucursala Mures-Olt Mijlociu in privinta lucrarilor de eroziune a solului:  „Lipsa interventiilor cu lucrari de intretinere si reparatii la constructiile din amenajarile de combaterea eroziunii solului conduce la scaderea efectului benefic al acestora, extinderea terenurilor degradate de eroziune si exces de umiditate, drumurile de exploatare agricola devin impracticabile si potential de formare a viitoarelor trasee de formatiuni erozionale. De asemenea, lipsa lucrarilor de combaterea eroziunii solului conduce  la fenomene frecvente de afectare a arterelor principale de circulaţie rutiera, a asezamintelor umane, colmatarea albiilor minore a cursurilor de apa, compromiterea multor lucrari hidrotehnice existente pe rauri si inrautatirea calitatii apei din acestea”, se mai spune in raportul comisiei.
O situatie grava… si la Dunare: „ Analiza sumelor alocate pentru lucrari si a costurilor medii la ha arata ca alocaţiile bugetare primite in anii 2001 – 2009 nu au asigurat intretinerea si repararea lucrarilor conform normative
lor tehnice in vigoare, permitand doar interventii in punctele critice. Comisia de ancheta a Camerei Deputatilor a fost sesizată de faptul că amenajările de irigaţii din administrarea sucursalei Dunare-Olt UA Mehedinti au fost scoase din functiune in totalitate. Suprafata amenajata scoasa din functiune este de 75.644 ha”, se spune in raport.
Membrii comisiei sustin ca „in judetul Mehedinti,  din cauza lipsei de supraveghere s-a ajuns pana la vinderea de componente a sistemelor de irigatii, ca urmare a unor sentinte judecatoresti si a unor executari silite, ca urmare a unor credite angajate de catre asociatii”.
Mai mult se spune ca „sucursalele SNIF SA din aceasta zona de analiza se afla intr-un proces accelerat de disolutie, activitatea lor fiind sporadica prin inchirieri limitate de utilaje si spatii.  Sucursalele nu au putut prezenta in dosarele proprii o situatie clara asupra rezultatelor economice la zi. Din discutiile purtate cu reprezentantii sucursalelor rezulta ca activitatea acestora este complet blocata, in cadrul lor acţionand un numar redus de personal si acela fara a avea asigurata o activitate productiva”.
La sucursala Braşov Mures Olt Superior „comisia a fost sesizata de catre d-nul Grigore Carol, directorul  sucursalei, de existenta unui apartament situat in municipiul Brasov si neinregistrat in evidentele contabile, el neregasindu-se nici in protocolul de predare”.
 Mari nereguli si in parcul de masini si utilaje  la sucursala Brasov: „Parcul de masini si utilaje, in mare parte provenind din anii 1970-1980, are un grad ridicat de uzura, fiind supus degradarilor din cauza  neutilizarii si descompletării acestuia. Lipsa de activitate a sucursalelor a dus la o totala lipsa de interes in gestiunea parcului de utilaje si mijloace de transport, cu consecinte dramatice pentru pastrarea integritatii acestora”.
In final, raportul prezinta unele concluzii, care, din pacate au ramas doar pe hartie, din 2009 incoace, desi unii membrii ai comisiei au devenit ministrii ai Agriculturii dupa data intocmirii investigatiei: Valeriu Tabara ( 2010- inceputul 2012), Stelian Fuia ( martie 2012-mai 2012): „Activitatea sucursalelor SNIF este blocată financiar datorită pierderilor înregistrate şi a datoriilor mari către bugetul de stat:  Imposibilitatea participării la licitaţii face ca activitatea sucursalelor să fie practic paralizată, ele dezintegrându-se prin pierderea personalului calificat de execuţie şi prin deteriorarea parcului de utilaje şi mijloace de transport, prin furturi şi dezmembrări; Activitatea actuală a sucursalelor nu mai este indreptata decat in mica masura spre domeniul de imbunatatiri funciare din cauza lipsei fondurilor din sector si a imposibilitatii participarii la licitatii; Patrimoniul SNIF este incert,  ca urmare a nedefinitivării protocolului SNIF – ANIF  care face aproape imposibila evaluarea societatii in vederea unei eventuale privatizari; Se constata ca divizarea SNIF – ANIF a fost o mare greseala cu repercusiuni negative majore asupra intretinerii si exploatarii lucrarilor de imbunatatiri funciare care a dus si duce la  degradarea pana la disparitie a patrimoniului indispensabil pentru mentinerea in functie a lucrarilor de imbunatatiri funciare, consecinte ce se vad si la aceasta data si care, daca nu se iau masuri urgente,  se vor accentua in urmatorii ani. – www.promptmedia.ro (sursa ancheteonline.ro)

You might also like More from author

Comments are closed.