Incursiune în cea mai controversată fabrică. Care este SECRETUL REȚETEI COCA-COLA

Un profil secret al aromelor şi un depozit întrecut doar de cel al NASA sunt mândria Coca-Cola. Reporterii EVZ au pătruns în fabrica din România pentru a afla cum se prepară cea mai populară băutură. Fabrica de la Ploiești, printre cele mai mari din lume, are 500 de angajați. În țară, mai sunt două: la Timișoara și Vatra Dornei, unde sunt îmbuteliate doar ape minerale.

La intrarea în Ploieşti, Coca-Cola are una din cele mai mari fabrici din lume, întinsă pe 12 hectare. A fost deschisă în`95 pe locul unei fabrici comuniste de cico şi produce anual sute de milioane de litri.
În curtea interioară, unde pe lângă steagul României şi al UE flutură altul roşu, un camion se pregăteşte să plece. După zgomotul de fundal, pare că urmează un asalt al păsărilor al fabricii. De fapt, cei de la Coca-Cola au montat dispozitive ce imită onomatopeele răpitoarele pentru a speria alte zburătoare, problemăn specifică spaţiilor logistice şi aeroporturilor.

Porţi deschise pentru elevi
Istoria sticlei de cola începe la câţiva metri mai în spate. Înainte să pui piciorul pe tărâmul unde se pre­pară băutura magică, aflată de 125 de ani pe piaţă, te echipezi conform normelor de protecția muncii cu şapcă, vestă reflectorizantă de vizitator şi pantofi de cauciuc legați cu elastic la spate. „În caz că vă cade vreun bax pe picior”, spune „încurajator” directorul fabricii.
Acelaşi echipament primesc şi copiii care vin cu clasa în excursii. După traversarea unui tunel cu pereți plini de panouri cu elemente de cultură organizațională, se intră în „sufletul” fabricii.
În zona de producţie, într-un huruit asurzitor, benzile rulează continuu sticle, care sunt igienizate, um­plute şi căpăcite. De pe un mosor se derulează eticheta specială de Paşte. Liniile sunt specializate în funcţie de ambalaj, nu de tipul băuturii: sticle de „sticlă”, returnabile, care merg mai mult în baruri și restaurante, doze, în plin proces de cucerire a românului şi PET-uri, populare pe plan autohton.
Imprimarea capacelor promoţionale nu se face după ureche, ci chiar în văzul camerelor de luat vederi. Când e vorba de premii în case, maşini, atenţia e mai mare, pentru ca sticla să nu aibă defecte şi să nu fie respinsă înainte să ajungă la consumator.

Ce are România în comun cu NASA
Depozitul de la Ploieşti e cel mai mare din Europa şi al treilea din lume după cele din Atlanta şi NASA. Poate găzdui munţi de suc, până la 35.000 de paleţi. Este automatizat în totalitate.
Produsele sunt preluate direct de pe linia de producție și transportate în depozit cu macarale automate, cu lumina stinsă. Pot fi depozitați 4 paleți pe metru pătrat, de patru ori mai mult față de un depozit convențional.
Fabrica de la Ploieşti, printre cele mai mari din lume, are 500 de angajaţi. În ţară, mai sunt două: la Timişoara şi Vatra Dornei, unde sunt îmbuteliate doar ape minerale

ETICHETA ASCUNDE BINE SECRETUL
Ingrediente ce afundă mai mult misterul
Inima fabricii este „siropăria”, unde se prepară amestecurile dulci. Principalul ingredient, apa, vine de la puţuri adânci de 150 de metri şi este tratat microbiologic. Dacă nu e bună, strică tot gustul, lucru ce se întâmplă şi dacă sticlele nu sunt bine depozitate.
„Primim una, două reclamaţii lunar. Nu poate fi o problemă de calitate, sunt loturi întregi care ar fi afectate și ar îmbolnăvi zeci de mii de oameni. Așa că păstrăm probe martor din fiecare lor”, subliniază Marian Naiman, chimistul companiei, cu funcție greu de tradus în română.

Scandalul caramelului
Ingredientele sunt scrise pe etichetă, dar, în ciuda nenumăratelor încercări de a da în vileag reţeta, secretul băuturii inventate în 1886 constă în profilul de arome. „În ’91, când a apărut prima sticlă, eram curios să aflu ce conţine. Lucram la Politehnica, aveam aparatura necesară şi am făcut analiza. La arome m-am împotmolit, erau vreo 40”, povesteşte Marian Naiman.
Compania a fost implicată recent într-un scandal şi a anunţat că modifică reţeta pentru a scădea riscul de cancer. „Totul a pornit de la un studiu pe şoareci efectuat în California, potrivit căruia MEI4, un compus al caramelului, conţinut de Coca-Cola, duce la cancer. Organismele in­­ternaţionale au ajuns la concluzia că pentru a echivala cantitatea de MEI4 injectată şoarecilor ar fi nevoie ca un om să consume zilnic 2.800 de doze de cola, timp de 80 de ani”, conchide chimistul.

EXPLICAŢIE

De ce are cola un alt gust în străinătate
Apă, concentrat, zahăr şi dioxid de carbon, acesta este reţeta după care se prepară Coca-Cola la Ploieşti şi peste tot în lume. Dacă aţi avut impresia că băutura are gust diferit în altă ţări, poate fi vorba de îndulcitori.
„În SUA, se foloseşte sirop de porumb, în unele din ţări din Europa- zahăr de sfeclă, în altele- zahăr din trestie. Siropul dă o dulceaţă mai mare, dar cantităţile sunt aceleaşi, nu avem voie să le modificăm”, precizează chimistul companiei.
Preluat dupa: EVZ.ro

You might also like More from author

Comments are closed.