În interiorul laboratorului de carne: viitorul alimentelor modificate genetic

Când există miliarde de oameni care trebuie hrăniţi, mâncarea nu se mai poate produce în modul tradiţional. Oamenii de ştiinţă propun meniuri noi pentru viitoarele generaţii.
 Potrivit unui articol publicat de cotidianul britanic “The Guardian”, nucleul acestor cercetări se află la Universitatea de Tehnologie din Eindhoven, acolo unde fripturile in vitro , sushi provenit de la un peşte modificat genetic numit biccio sau vinul care poate fi programat reprezintă sugestiile cercetătorilor pentru un ospăţ al viitorului.

Pentru copii, aceştia au inventat “chifteluţele magice”, preparate din carne artificială crescută cu celule stem şi îmbogăţită cu Omega 3 şi vitamine.

Koert van Mensvoort, asistent universitar, numeşte aceste fantezii ca fiind “posibile”. Van Mensvoort le-a solicitat studenţilor săi să propună mostre de preparate culinare.

Vedeta lumii ştiinţifice din Olanda care se ocupă de cercetarea cărnii in vitro, Mark Post, a promis că primul hamburger artificial, făcut din 10 miliarde de celule crescute în laborator, va fi gata de pus pe grătar la sfârşitul lui 2012, însă acest lucru nu s-a petrecut încă. Post, care anterior a produs valve pentru operaţiile de inimă, alături de alţi cercetători olandezi, lucrează acum la un alt aspect: cum pot transforma aşa-zisa carne din bucăţi de jeleu în ceva structurat într-un mod acceptabil: un muşchi, de pildă. Şocurile electrice ar putea fi răspunsul.

Această îndeletnicire este esenţială pentru viitorul hranei. Nu se rezumă însă totul la ce poate fi făcut, ci la ceea ce vom accepta. Unii oameni de ştiinţă avertizează că încercarea de a copia hrana este inutilă, un simptom al nostalgiei.

“Este simplist să spui «ce e natural e bun» pentru a respinge globalizarea şi a te întoarce la un trecut mitic în care mâncarea încă era «adevărată şi cinstită»”, spune un alt intelectual olandez, Louise Fresco.

“E lucrul automat pe care îl faci, să încerci să copiezi ce cunoşti”, avertizează van Mensvoort.  “Am început cu nişte căruţe fără cai, dar am sfârşit prin a avea maşini. «Naturalul» este cea mai mare ticăloşie a marketingului şi cea mai de succes dintre toate”.

Problemele tehnologice pe care le implică producerea de hrană hi-tech nici nu se compară însă cu problemele întâmpinate de industrie, legate de consumatori, care sunt scârbiţi. Există însă investiţii majore în aceste proiecte, deoarece se ştie sigur că oamenii nu pot continua să consume hrana pe care o achiziţionau până acum, cu precădere carne produsă în modul tradiţional. Planeta nu poate susţine asta.

Van Mensvoort subliniază că “dacă industria vede un nume precum «sushi farmaceutic», spune: «Nu poţi pune numele nostru lângă asta!». Le este frică”.

Este vina lui Monsanto, spune profesorul Fresco.  Monsanto a fost mediatizat din plin, în tentativa sa de a vinde pesticide modificate genetic în Statele Unite şi în India. Încrederea publicului în biotehnologie a scăzut dramatic, spune Fresco, adăugând că lipsa de încredere împiedică şi lupta pentru combaterea foametei.

“Cercetătorii africani spun: «Nu îndrăzniţi să ne opriţi de la a folosi această tehnologie»”, povesteşte Fresco. Există riscuri, dar crede că suntem mai capabili să le monitorizăm acum. Deşi oamenii de ştiinţă din Olanda evită eticheta “modificat genetic”, există un acord tăcut cu privire la faptul că tehnologia se va dezvolta, iar Europa trebuie să privească realitatea în faţă sau să fie lăsată în urmă.

Ar putea aspectele etice să conducă la acceptarea, de către public, a noilor tehnologii? Cor van der Weele, profesoară de filosofie la Universitatea Wageningen, este convinsă că aceasta este situaţia în cazul cărnii artificiale. “Oamenii vor vedea beneficiile morale ale cărnii crescute în laborator. Să iei celule stem de la un porc – în loc să ucizi milioanele de porci din fabrici – este deja o idee mai atractivă în rândul consumatorilor”.  Aceasta oferă exemplul studiilor de viabilitate referitoare la creşterea cărnii în bioreactoare alimentate de lumina soarelui, plasate în zone deşertice. “Ar necesita  1% din terenul şi 2% din apa pe care producţia tradiţională de carne le cere. Şi ar implica o reducere de 90% a gazelor cu efect de seră”, spune ea.

În 2035, să consumi carne produsă natural ar fi o chestiune de moralitate, la fel ca şi consumul de foie gras astăzi şi la fel de scump. Potrivit spuselor lui Mark Post, “un consumator de carne cu o bicicletă este mult mai dăunător mediului decât un vegetarian cu un Hummer”.

Ceea ce ştim sigur, însă, este faptul că viitoarele mese vor fi mult mai scumpe şi nu vor consta într-o pilulă. Până şi departamentul de la Pentagon care se ocupa de asta a renunţat la încercarea de a “înghesui” 2.000 de calorii într-o capsulă.

Toţi cei care studiază viitorul hranei sunt de acord că nu putem continua să mâncăm ca până acum. Publicul deja acceptă ca fiind naturale multe lucruri care nu sunt.

Josh Schonwald, autor al cărţii “The Food of Tomorrow”, a descoperit că cercetătorii din Statele Unite au ajuns departe în ce priveşte nutriţia viitorului. Laboratoarele de la Universitatea din California-Davis creează, în prezent, “struguri injectaţi cu meduze, roşii injectate cu crap”. Este posibil să existe deja porci modificaţi genetic care cresc de cinci ori mai repede faţă de unul obişnuit.

În viziunea lui Schonwald, toată această industrie aşteaptă o reglementare guvernamentală care să ducă la dezvoltarea acestor alimente. În cursul scrierii cărţii sale, Schonwald a fost convertit. A trecut de la scepticism faţă de tehnologie la a declara că respingerea categorică a alimentelor modificate genetic este “periculoasă şi inumană”.

Cu toate că argumentul folosit intensiv este faptul că alimentele hi-tech vor combate foametea, se pare că realitatea îi contrazice pe cercetători. Descoperirile medicale sunt pentru cei bogaţi: companiile de medicamente cheltuiesc mai mulţi bani pentru a combate disfuncţiile erectile decât pentru lupta împotriva malariei.

De asemenea, se pare că este imposibil ca preţul hranei să scadă până la valoarea din 2000. În Europa de Vest, se cheltuiesc între 10% şi 15% din veniturile unei gospodării pe mâncare.

Numai creşterea populaţiei, de una singură, va mări preţul cerealelor. Organizaţia pentru Mâncare şi Agricultură din cadrul ONU susţine că planeta trebuie să producă, până în 2050, cu 40% mai multă hrană pentru a acoperi nevoile omenirii.

Sursa: http://adevarul.ro/tech/stiinta/In-interiorul-laboratorului-carne-viitorul-alimentelor-modificate-genetic-1_50e8dc42596d7200917ecc47/index.html

You might also like More from author

Comments are closed.