Fonduri UE pentru acţiuni de prevenire şi combatere a bolilor. Află pentru ce tipuri de boli au fost alocaţi bani!

Obiectivele programelor autorităților sanitare veterinare centrale și județene, prevăzute pentru anul 2016, sunt stabilirea statusului de sănătate a animalelor domestice și sălbatice, a corelației dintre bolile animalelor și transmiterea acestora la om, precum și asigurarea condițiilor de igienă a produselor de origine animală, provenite de la acestea, destinate consumului uman, asigurarea sănătății publice și protejarea intereselor consumatorilor.

Pentru situațiile cu risc epidemiologic major, cu implicații pentru sănătatea publică și economia națională, precum și în spațiul intracomunitar, organismele de specialitate din cadrul Uniunii Europene asigură fonduri prin cofinanțarea monitorizării, prevenirii și combaterii unor boli transmisibile, în baza Deciziei C. E. nr. 870 / 2011.

În acest context, sunt aprobate programe cofinanțate din fonduri U.E. pentru următoarele boli:

  • Bluetongue la bovine și ovine.
  • Encefalopatii spongiforme transmisibile.
  • Pesta porcină clasică.
  • Influența aviară sau pesta aviară.
  • Salmoneloza la găinile ouătoare și la puii de carne broiler.
  • Turbarea sau rabia la vulpi.

În baza strategiilor și măsurilor stabilite, personalul din rețeaua sanitară veterinară este implicat, în acest an, cu profesionalism și exigență pentru implementarea acestor programe, conform specificului fiecărei boli, după cum urmează:

Boala Limbii Albastre (Bluetongue) boală infecto-contagioasă a rumegătoarelor domestice (bovine, ovine, caprine) și a rumegătoarelor sălbatice, transmisă și intreținută de vectori reprezentați de diferite specii de insecte Culicoide (țânțari) existente în mediul natural.

Pe lângă pagubele directe generate de morbiditate ridicată (până la 100% ) și mortalitate, apariția și difuzarea boli în țara noastră are consecințe economice importante privind exportul românesc de rumegătoare (bovine și ovine).

Pentru supravegherea clinică a efectivelor receptive la Blutongue, sunt stabilite o serie de măsuri menite să protejeze teritoriului județean și național de această boală, prin:

  • Supravegherea permanentă a mișcărilor de animale receptive pe plan național și în spațiul intracomunitar.
  • Supravegherea permanentă a bovinelor, ovinelor și caprinelor privind orice modificare a stării de sănătate și anunțarea medicului veterinar;
  • Tratamentul periodic ale bovinelor, ovinelor și caprinelor cu substanțe insecticide sau insectifuge;
  • Supravegherea serologică prin afluirea de probe de sânge recoltate prin sondaj de 5% de la animalele receptive, din:

puncte țintă de supraveghere stabilite în zone considerate favorabile dezvoltării vectorilor de transmitere a bolii, respectiv, țânțari.

zonele limitrofe fermelor cu efective mari de bovine, ovine și caprine;

zonele de liziere a pădurilor prin capturarea țânțarilor cu captatoare speciale.

Îndepărtarea gunoiului de grajd (care constituie un biotop favorabil dezvoltării insectelor) din apropierea adăpostului și de pe platforma de gunoi și efectuarea de dezinsecții periodice în adăposturi;

Encefalopatiile Spongiforme Transmisibile, cunoscute și sub denumirea de Boala vacii nebune, sunt maladii specifice îndeosebi bovinelor și ovinelor adulte, manifestate prin afecțiunea creierului care devine spongios ca un burete, sistemul nervos central se descompune, boala fiind mortală.

Encefalopatiile Spongiforme Transmisibile, sunt boli pentru care sunt prevăzute investigații de laborator obligatorii ale sistemului nervos central, prin afluirea de probe recoltate de la rumegătoare (bovine, ovine, caprine, cervide) sacrificate, moarte, sau vânate (rumegătoare sălbatice) stabilite în cadrul Programului anual al acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om.

Prin acest program se stabilesc reguli pentru prevenirea, controlul și eradicarea boli, obiectivul prioritar fiind evitarea apariției unei crize alimentare și asigurarea unui nivel ridicat de sănătate publică și de securitate alimentară.

Pesta Porcină Clasică, boală infecto-contagioasă cu un înalt grad de periculozitate pentru efectivele de porcine domestice și sălbatice, care generează pierderi economice importante datorită mortalității ridicate, a restricțiilor privind mișcarea animalelor și a produselor de origine animală, sistarea comerțului intern și a exportului cu porcine vii și a produselor provenite de la acestea.

În cadrul Programul de prevenire și combatere a boli sunt prevăzute următoarele acțiuni:

Participarea medicilor veterinari implicați, la instruiri cu simulare organizată la nivel național și la nivel local, pentru însușirea legislației specifice.

Difuzarea de materiale informative la nivelul fermelor cu porcine, și a autorităților locale.

Efectuarea lunară a catagrafiei efectivelor de porcine existente în fermele comerciale și la gospodăriile populației, identificarea lor și introducerea în B.N.D, gestionarea efectivelor de mistreți din fondurile de vânătoare.

Controale pentru verificarea normelor de biosecuritate, în exploatațiile comerciale, controlul circulației porcinelor pe teritoriul național și prin activități de import.

Supravegherea clinică a efectivelor de porcine domestice și din zona silvatică.

Supravegherea bolii prin examene în laborator din probe recoltate de la porcii domestici și de la mistreții recoltați în campania de vânătoare.

Gripa aviară (Influiența Aviară) boală infecțioasă a păsărilor cauzată de mutația virusului gripal de tip A, subtipurile H5 și H7. Boala a fost descoperită acum mai mult de 100 de ani în Italia și s-a răspândit în întreaga lume. fiind predispuse la infecție cu gripă aviară toate speciile de păsări, existând unele specii mai mult sau mai puțin rezistente la această boală.

Păsările migratoare (rațele sălbatice, în mod special) sunt sursa naturală de gripă aviară, ele fiind și cele mai rezistente la infecții. Păsările domestice sunt deosebit de predispuse la epidemii de gripă aviară cu final fatal.

Pentru protejarea teritoriului și implicit a efectivelor de păsări receptive, acțiunile de supraveghere a boli, se asigură prin:

Stabilirea zonelor de risc pe culoarul râurilor, în localitățile cu gospodării care au contact cu luciul de apă și în jurul a fermelor comerciale.

Supravegherea clinică a stării de sănătate a păsărilor domestice și sălbatice din zonele țintă.

Efectuarea de examene de laborator din probe recoltate de la păsările moarte afluite din zonele de supraveghere.

Salmonelozele la păsări sunt boli infecto-contagioase produse de numeroase serotipuri de salmonele mobile (S. Enteritidis, S. Typhimurium etc) care cauzează pierderi prin mortalitate, infecunditate și scăderea producției de ouă la toate speciile de păsări domestice și sălbatice (rațe, găini, curci, fazani, canari, porumbei etc).

Programul de prevenire și combatere a Salmonelozelor la păsări este canalizat pe două direcții, respectiv găini ouătoare și pui de carne broiler, prin:

Efectuarea de controale periodice pentru supravegherea clinică a efectivelor existente în exploatațiile cu găini ouătoare și pui de carne.

Asigurarea măsurilor de biosecuritate și de profilaxie generală în fermele comerciale.

Supravegherea prin examene bacteriologice efectuate în laboratorul de diagnostic, stabilite pe un procent de probe recoltate din cadavre de la păsări moarte și fecale, conform programului stabilit pentru acest an.

Rabia (turbarea) boală produsă de un virus care afectează sistemul nervos central (creierul și măduva spinării) atât la animale cât și la oameni. Apare foarte rar la animalele domestice vaccinate, dar poate fi contractată foarte ușor în cazul în care un animal domestic nevaccinat intră în contact cu un alt animal domestic, sau sălbatic bolnav și este mușcat de acesta.

Programul de prevenire și combatere a Rabiei la animalele domestice și sălbatice, ca parte componentă a programului național elaborat în acest scop de ANSVSA cuprinde o serie de măsuri de supraveghere și control a boli, în populația de animale receptive la această boală, prin:

Identificarea și confirmarea cazurilor de rabie prin teste de laborator și depistarea originii boli

Oprirea răspândirii boli prin delimitarea de zonele infectate.

Reducerea numărului de animale cu potențial ridicat de infectare și de răspândire a boli din zonele rabigene.

Catagrafia câinilor și pisicilor din localități și a vulpilor din mediul silvatic.

Imunoprofilaxia antirabică prin vaccinarea carnasierelor domestice și a vulpilor din zona silvatică

În derularea eficientă a acestor programe personalul din cadrul rețelei sanitare veterinare colaborează permanent cu crescătorii de animale, cu alte autorități județene (Instituția Prefectului, Consiliul Județean, DAJ, IPJ, DSP, DS, AJVSP, APC, etc.) și cu autorități locale, implicate în prevenirea și combaterea bolilor transmisibile.

You might also like More from author

Comments are closed.