Exportăm buşteni şi grâu, importăm hârtie şi biscuiţi

România încă n-a renunţat la exporturile de materii prime brute sau semiprelucrate, în schimb importă produse finite cu valoare adăugată tot mai mare, arată un studiu al Consiliului Fiscal.
 România dispune de suficiente capacităţi de procesare industrială, dar materia primă brută, în stare neprelucrată sau procesată sumar, pleacă la export; de cealaltă parte, importurile noastre sunt tot mai sofisticate şi ocupă, practic, piaţa produselor locale.

Aceasta este principala concluzie a unui studiu mai amplu prezentat ieri, în cadrul unei conferinţe organizate de revista „Finanţiştii“, de către Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economist-şef al Raiffeisen Bank România.

Străinii ne vând sare şi gunoaie alimentare

„România pare să nu aibă nicio strategie, câtă vreme exportă buşteni şi importă hârtie. Suntem, de asemenea, exportatori de grâu şi importatori de biscuiţi. Mai mult, importăm sare şi nu în ultimul rând reziduuri alimentare“, a  arătat Ionuţ Dumitru.
Iar ca să producem 1.000 de euro PIB „cheltuim de 2,7 ori mai multă energie decât media statelor europene. Cum să devii competitiv?“

„La cereale suntem exportatori, dar trebuie spus că o ţară ca România importă sare. La produsele farmaceutice generăm un deficit de 1,2% din PIB. La produse alimentare importăm zahăr şi reziduuri alimentare. Imaginaţi-vă ce înseamnă că România importă asemenea reziduuri“, a adăugat economistul.

Dependenţi de climă

De ce importăm produse alimentare, cu toate că suntem a cincea ţară ca suprafaţă arabilă în Europa? „Avem o dependenţă foarte mare de climă. Faţă de anii ’90, nu am progresat mai deloc ca producţie agricolă“, a mai spus şeful Consiliului Fiscal.

De asemenea, 30% din exploataţiile agricole au sub 5 hectare, a mai adăugat acesta. „Exportăm grâu şi importăm biscuiţi. Cam ăştia suntem! Acelaşi lucru îl facem şi cu buştenii: exportăm buşteni şi importăm hârtie, ca să vă daţi seama câtă strategie avem. În loc să prelucrăm produse brute şi să le exportăm apoi, noi livrăm materii prime şi importam produse finite“, mai spune Dumitru.

Cine dezechilibrează balanţa comercială

În opinia economistului, un deficit de cont curent la 4-5% din PIB trebuie să acceptăm că va rămâne constant şi în anii următori. Deşi am avut o ajustare semnificativă, avem încă un deficit ridicat. Lucru care arată şi o faţetă structurală a acestui decalaj.
„Dacă ne uităm la deficitul comercial, care e baza deficitului de cont curent, o să vedem că avem câteva componente care generează în mod persistent un deficit de 8-9% din PIB. Avem maşinile şi dispozitivele mecanice, unde discutăm de importuri de tehnologie de care avem nevoie, apoi produse mineraliere (importăm multe asemenea produse pentru că avem o industrie încă intens energofagă), produse pharma, materiale plastice şi cauciuc şi produse alimentare. Aceste cinci componente reprezintă 9-10% din PIB în importuri“, a conchis şeful Consiliului Fiscal.

You might also like More from author

Comments are closed.