Exodul românilor de la bloc la țară. Descoperiți CELE MAI PUSTII orașe

Din ce în ce mai mulţi români sătui de betoane se mută la sat. Unii, ca să scape de sărăcie, alții, ca să trăiască boem.
Paula Cîrstea, 48 de ani, locuieşte de doi ani în comuna Jilava, lângă Bucureşti. A fost funcţionară într-o companie de telefonie, unde lucra în stres continuu, până când a descoperit că are o tumoră la creier şi a fost nevoită să se pensioneze pe caz de boală. Fără serviciu, simţea că se sufocă între betoane, aşa că a hotărât să se retragă la fosta casă părintească şi să-şi lase copiii în apartament.

„Cresc găini bio, am câini şi pisici, am grădină mare şi mă descurc mai bine cu banii, mai ales că pensia e mică. E mai mult de muncă, dar nici nu știi cum îți trece ziua. Traiul la ţară este de viitor”, n-are niciun dubiu doamna Paula.

2010, record de orăşeni plecaţi la sat

Cazul ei nu este singular. În ultimii ani, fenomenul migraţiei de la oraş la sat a luat amploare, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Dacă până în anul 1997, plecau mai multe persoane din mediul rural în cel urban, de la acea dată, tendinţa a început să se inverseze: anual, aproximativ 28 de mii de persoane au părăsit oraşele în favoarea satelor. Astfel, numărul persoanelor care se mută de la oraş la sat a ajuns să fie mult mai mare decât al celor care dau casa de la sat pe apartamentul de la bloc. În 2010, un număr record de peste 133.000 de români au părăsit oraşul şi s-au stabilit la ţară.

Criza, lipsa locurilor de muncă şi şomajul, cheltuielile mari de întreţinere de la bloc şi preţurile mai ridicate ale alimentelor sunt principalele motive care îi determină pe români să-şi dea apartamentul pe o căsuţă la ţară.

Oraşele-fantomă ale României

În majoritatea judeţelor din ţară, populaţia de la sat este mai mare decât cea de la oraş. Excepţie fac doar judeţele Arad, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Ilfov, Sibiu şi Timiş, care stau mai bine la capitolul urbanizare. Cea mai mare problemă este, de departe, în Moldova, zona cu cele mai depopulate oraşe.

În Vaslui, de exemplu, ponderea populaţiei din mediul rural depăşeşte 60%. „Faţă de anul 2010, numărul vasluienilor care au ales să părăsească oraşele în favoarea traiului în mediul ural a crescut cu 5%, anul acesta”, spune Sorin Chelaru, purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Statistică Vaslui.

„Cresc găini bio, am câini şi pisici, am grădină mare şi mă descurc mai bine cu banii, mai ales că pensia e mică. Traiul la ţară este de viitor.”
PAULA CÎRSTEA, fostă orăşeancă

Pensionari săraci şi ecologişti înrăiţi

Profesorul de sociologie Iluţ Petru spune că fenomenul migraţiei de la oraş la sat este vechi şi nu ţine exclusiv de criza economică. „Sunt oameni care îşi fac calcule, în special pensionari, care în loc să se chinuie la oraş, unde cheltuielile sunt mai mari, se mută la sat unde pot trăi decent. Însă veţi vedea că în aceste cazuri, oamenii au rădăcini la sat, casa părintească sau o moştenire. Însă există şi oameni care nu au probleme cu banii, dar se mută la ţară ca să trăiască într-un mediu mai ecologic, fără stres, după model occidental. Foarte mulţi străini se retrag la sat în căutarea liniştii”, explică Iluţ Petru, profesor de sociologie la Universitatea Babeş-Bolyai, din Cluj-Napoca.

You might also like More from author

Comments are closed.