DISCURSUL MINISTRULUI APELOR ȘI PĂDURILOR SUSȚINUT ÎN CADRUL CONFERINȚEI INTERNAȚIONALE „BLUE WATERS AND GREEN AGRICULTURE”

Ministerul Apelor și Pădurilor organizează, în perioada 10-11 mai 2017, în București, Conferința Internațională Blue Waters and Green Agriculture – Romanian Challenges and Perspectives in Nutrients Pollution Control”, eveniment realizat în cadrul Proiectului „Controlul Integrat al Poluǎrii cu Nutrienți”, implementat de Guvernul României, cu sprijinul Bǎncii Mondiale şi Facilitǎții Globale de Mediu.

AGRO TV, PLATFORMA MEDIA NUMĂRUL 1 ÎN PRESA AGRICOLĂ. PESTE 4.000.000 DE TELESPECTATORI URMĂRESC ZILNIC AGRO TV

Redăm mai jos transcriptul discursului doamnei Adriana Petcu, ministrul Apelor și Pădurilor, susținut în cadrul sesiunii de deschidere care a avut loc miercuri, 10 mai 2017:

„Distinşi oaspeţi, stimaţi participanţi

Mă bucur să fiu prezentă la această Conferinţă alături de dumneavoastră, experţi în domeniul Controlului Poluării cu Nutrienţi. Cred că mai ales prezenţa, într-un număr aşa mare, a specialiştilor din alte ţări, ne arată că interesul faţă de acest subiect este unul deosebit de ridicat şi că abordarea acestuia doar la nivel naţional nu este suficientă, impactul fiind unul regional şi chiar global.

Astăzi participăm la un eveniment ce reprezintă încheierea unei etape şi, totodată, lansarea unei alteia noi, ce vizează perioada 2017-2022. Prima etapă a proiectului se încheie cu realizarea ţintelor propuse, în fapt cu depăşirea acestora! Aceste realizări se datorează întregii echipe implicate în Proiectul «Controlul integrat al poluării cu nutrienţi», care merită felicitările noastre.

AGRO-TV.RO ȘI-A TRIPLAT AUDIENȚA ÎN PRIMUL TRIMESTRU DIN 2017

După cum ştiţi, nutrienţii sunt elemente chimice şi compuşi ai acestora ce se găsesc în mediul înconjurător, de care plantele şi animalele au nevoie pentru a creşte sau a supravieţui. Însă, atunci când concentraţiile acestora le depăşesc pe cele determinate de mecanismele de funcţionare a ecosistemelor, apare fenomenul de poluare, care are un efect negativ asupra sănătăţii oamenilor. Sănătatea noastră poate fi afectată de excesul de nitraţi în apă. Nivelurile ridicate de nitraţi în apă potabilă pot conduce rapid la afectarea fătului, dacă vorbim despre o femeie gravidă, la pierderi de sarcină sau la sindromul de «boală albastră» la nou-născuţi.

Având în vedere aceste aspecte dovedite ştiinţific, prevenirea poluării cu nutrienţi este o preocupare mai veche a Guvernului României. Această preocupare se regăseşte atât la nivelul îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei României, cât şi la cel al alinierii ţării noastre la Directiva Nitraţi a Uniunii Europene.

AGROTRANZACTII.RO, SITE-UL DE UNDE CUMPERI SAU VINZI UTILAJE AGRICOLE LA CELE MAI BUNE PREȚURI

Anul acesta se împlinesc 15 ani de la demararea, în 2002, a proiectului-pilot «Controlul poluării în agricultură», precursorul proiectului în discuţie astăzi. Au fost 15 ani în care s-a acumulat experienţă, dar, cel mai important, în acest timp s-au atins obiectivele propuse. Drept urmare, astăzi putem spune că suntem într-o zonă de maturitate instituţională în domeniul combaterii poluării cu nutrienţi. În acelaşi timp, suntem deschişi la noutăţile în domeniu, pentru că dorim să îmbunătăţim permanent soluţiile şi măsurile necesare în vederea diminuării acestui tip de poluare.

Din punctul meu de vedere, rezultatele proiectului vorbesc de la sine, având în vedere că în zonele vulnerabile identificate în anul 2007, la demararea proiectului, concentraţia de nitraţi din apă a fost redusă cu peste 50%.

Mai mult, procentul populaţiei din zona de intervenţie a proiectului, care a adoptat măsuri de prevenire şi remediere pentru reducerea descărcărilor de nutrienţi, a crescut de la 3% în 2009, la peste 60% în prezent, iar reducerea încărcării cu azot este de peste 300 t/an.

Aceste rezultate, cu impact pozitiv asupra calităţii vieţii pentru noi toţi, s-au datorat unei abordări corecte şi inspirate – zic eu – pe trei direcţii de acţiune, derulate în paralel:

– prima a fost aceea de a îi face conştienţi pe oameni de pericolele pe care poluarea cu nutrienţi le are asupra sănătăţii lor;

– a doua a fost oferirea de soluţii tehnice şi, implicit, alocarea de resurse financiare pentru combaterea acestei poluări;

– nu în ultimul rând, cooperarea între instituţii pentru întărirea cadrului de reglementare şi a capacităţii instituţionale a constituit un factor important.

Referitor la etapa de informare, campania derulată a reuşit să pună în mişcare nişte mecanisme naturale de prevenire a poluării cu nutrienţi. Aici mă refer la reacţia populaţiei-ţintă expusă direct la această poluare, mai exact la locuitorii din zonele afectate.

Este greu, dacă nu imposibil, să lupţi împotriva poluării fără sprijinul şi implicarea celor care o generează. În momentul în care oamenii înţeleg că neglijenţa sau indiferenţa lor le poate afecta sănătatea, atunci ei devin adevăraţi parteneri, alături de care se pot obţine rezultate favorabile.

Punctual, în ceea ce priveşte resursele tehnice şi financiare, au fost realizate 83 de platforme comunale şi peste 1.200 de platforme individuale pentru depozitarea gunoiului de grajd, s-au plantat peste 250 de hectare de perdele forestiere în 63 de localităţi, s-au construit peste 170 de km de reţele de canalizare în 11 localităţi şi o staţie de producere de biogaz.

Pe această direcţie de acţiune a fost constatată o creştere progresivă a interesului publicului ţintă, materializată în creşterea numărului de solicitări de finanţare.

În ceea ce priveşte cea de a treia direcţie, aceea a cooperării inter-instituţionale, considerăm că am avut o colaborare de succes cu celelalte ministere, instituţii publice şi autorităţi locale. Aş vrea să menţionez, în mod special, includerea în PNDR a măsurilor de agro-mediu, fapt ce a condus la creşterea interesului pentru investiţiile realizate în cadrul proiectului «Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi». De altfel, atingerea obiectivelor proiectului şi a sustenabilităţii nu poate fi concepută fără armonizarea reglementărilor şi a procedurilor de control implementate de diferitele autorităţi publice cu atribuţii în domeniul prevenirii poluării cu nutrienţi.

Toate aceste realizări conturează un proiect de succes care, credem noi, îşi impune de la sine continuitatea în viitor. Tocmai de aceea, Guvernul României, prin Ministerul Apelor şi Pădurilor, a decis acordarea unei finanţări suplimentare, de 50 de milioane de euro, pentru etapa a II-a a proiectului. Finanţarea va fi acordată pentru încă 5 ani, până în 2022.

Abordarea strategică a Proiectului va fi diferită, în sensul că nu se va repeta ceea ce s-a făcut până acum. Stadiul în care suntem, la momentul actual, ne permite o schimbare a strategiei, mai exact o îmbunătăţire a acesteia.

Astfel, în contextul dezvoltării durabile şi al schimbărilor climatice, vom continua să promovăm o viziune integrată a combaterii poluării cu nutrienţi, luând în considerare atât sursele de poluare, cât şi posibilele efecte ale acesteia, dar şi măsurile de prevenire.

În noua etapă, Proiectul va fi construit pe principiul complementarităţii intervenţiilor şi al cererii de investiţii din partea beneficiarilor. Astfel, aşteptările noastre de la reprezentanţii unităţilor-administrativ teritoriale sunt legate de identificarea problemelor de la nivelul comunităţilor lor şi propunerea unor soluţii eficiente de gestionare a acestora. În acest fel, totul se va raporta la specificul local şi la diseminarea experienţelor acumulate în cei 15 ani, astfel încât implementarea proiectului să fie adecvată condiţiilor locale.

Aş vrea să accentuez urmărirea unui nou obiectiv în legătură cu Etapa a II-a a Proiectului «Controlul integrat al poluării cu nutrienţi», anume acela de a creşte absorbţia de fonduri europene, în special pe partea de plăţi agro-mediu.

Începând din 2015, fermierii care solicită plăţile directe din fonduri europene şi de la bugetul de stat, dar şi prin schemele de plată din cadrul PNDR 2014-2020 trebuie să se conformeze cu cele 20 de norme de eco-condiţionalitate, dintre care aş vrea să subliniez obligativitatea accesului la capacităţi de depozitare a gunoiului de grajd şi respectarea prevederilor codului de bune practici agricole.

În ceea ce priveşte obiectivele pe care ni le propunem până în 2022, în cadrul Proiectului, acestea au în vedere susţinerea continuă a comunităţilor locale în conformitate cu prevederile Directivei Nitraţi, precum şi întărirea capacităţii instituţionale şi de reglementare de la nivel local, regional şi naţional.

În încheiere, aş dori să vă mulţumesc încă o dată pentru participare şi pentru sprijinul pe care ni l-aţi acordat fiecare în parte. Fără implicarea dumneavoastră atingerea obiectivelor noastre nu ar fi fost posibilă. Am încredere că putem conta pe dumneavoastră la fel de mult şi în continuare, pentru implementarea celei de-a doua etape, deoarece combaterea poluării cu nutrienţi rămâne o temă de actualitate, pentru că vizează, în egală măsură atât sănătatea mediului, cât şi pe cea a oamenilor.

Sunt convinsă că temele ce urmează să fie abordate pe parcursul acestei conferinţe vor aduce un plus de cunoaştere pentru toţi participanţii. Transferul de experienţă şi de soluţii noi este esenţial pentru îmbunătăţirea rezultatelor în domeniul nostru de activitate.

Vă mulţumesc și vă urez mult succes!

You might also like More from author

Comments are closed.