Din ciocolată în carne. Soia modificată genetic, antidotul foametei sau „bombă” de ucidere în masă?

De când a fost introdusă în furajele animalelelor, soia modificată genetic a ajuns să fie unul dintre cele mai consumate alimente din ţara noastră. O găsim inclusiv în ciocolată sau carne. În timp ce medicii o laudă, ecologiştii o consideră o „bombă” alimentară.
Nu cultivăm, dar mâncăm soia modificată genetic pe pâine. Şi nu doar din şniţele, tofu sau cârnaţi vegetali, ci şi din ciocolată, pateuri sau carne. 500.000 de tone intră anual în ţară, dintre care 90% sunt culturi modificate genetic, care ajung în mare parte în furajele pentru animale.

Pe cât este de studiată, pe atât este însă de controversată: toate cercetările efectuate în ultimii 15 ani n-au reuşit să închidă gura ecologiştilor, iar Internetul e împânzit de imagini care asociază consumul de soia modificată genetic cu feţi malformaţi. Oamenii de ştiinţă care au studiat plantele spun că interesele politice primează în faţa opiniei lor documentate.

De la tofu la ciocolată şi carne de porc

Organismele modificate genetic au o istorie de aproape 20 de ani, iar în prezent, OMG-urile ocupă 1% din suprafeţele arabile din lume. Acestor plante le sunt transferate diverse gene prin tehnici de inginerie genetică. De exemplu, soia este „împuşcată” cu o genă pentru a sintetiza o enzimă care face ca planta să absoarbă pesticidele fără să moară. Diferenţa dintre soia nemodificată genetic şi cea modificată este faptul că prima cultură va fi distrusă de erbicide sau buruieni, iar cealaltă va rezista graţie enzimei insensibile la chimicale.

Fermierii împuşcă doi iepuri dintr-o lovitură: obţin recoltă mai bogată, dar protejează şi mediul. „Soia convenţională trebuie stropită cu 4-5 tipuri de erbicide, pe când cea modificată are nevoie de unul singur”, explică Marcela Badea, biolog la Institutul de Biochimie din cadrul Academiei Române. În ceea ce priveşte compoziţia, cercetătorul spune că „nu există diferenţe biologice între acestea. E doar o mică diferenţă de tehnologie”.

Piaţa este „invadată” de soia modificată genetic, o confirmă chiar fostul ministru al Agriculturii, Stelian Fuia, care a declarat recent că „circa 90% din producţia de soia din lume e modificată genetic”. Ajungem să consumăm produsul prin două filiere: direct, prin derivate ca lapte de soia, brânză tofu, cârnaţi vegetali, dar şi indirect, prin carne de pui sau de porc. În prezent, nu există furaj pe a cărui etichetă să nu se regăsească şi şrotul de soia MG. Pe lângă acestea, mai există o serie de produse „drese” cu făină de soia: ciocolată, biscuiţi şi mezeluri.

„Lecitina din soia se foloseşte în ciocolată, pateuri etc., dar asta trebuie să se specifice pe etichetă”, subliniază biologul Badea, care mai spune că nu avem de ce să ne temem. „29 de ţări cultivă OMG şi 50 consumă. Studiile nu au putut să dovedească niciun efect negativ. Ecologiştii sunt plătiţi să sară în sus. În momentul în care se cultiva şi la noi în ţară, eu am avut acces la dosare”, dă asigurări specialistul. Cele mai dezbătute riscuri se referă la efectele erbicidului glifosat cu care e stropită planta, dar şi la efectul de reducere a fertilităţii şi la riscul de cancer.

Cel mai prăpăstios studiu, „un fâs”

Potrivit unui studiu austriac efectuat pe animale şi citat de Asociaţia Bio-România, şoarecii hrăniţi cu soia MG au suferit modificări la ficat, iar femelele- schimbări la nivelul uterului şi ovarelor. De asemeni, hamsterii hrăniţi cu soia MG şi-au pierdut capacitatea de reproducere. Cercetătorul român spune că studiul e „o făcătură”. „Austria a comandat acest studiu pe care l-a făcut public înainte să apară, cum cere legea, într-o revistă de specialitate. S-a făcut tam-tam, iar la un an, guvernul l-a retras. Dar răul era deja făcut”. O altă temere a fost legată legată de faptul că OMG-urile ar putea modifica genele. „Aceste gene umane se modifică oricum de-a lungul timpului, din cauza virusurilor”, subliniază biologul Marcela Badea.

De cealaltă parte, ecologiştii se tem că odată stricat genotipul celulei, se produc reacţii periculoase. „OMG-urile prezintă riscuri semnificative pentru mediu şi sănătate. Ele pot afecta specii de faună, pot cauza toxicitate pentru organele interne şi nici măcar nu conduc la recoltele miraculoase promise. Nu au fost evaluate riscurile pe termen lung, toxicitatea indirectă, efectele neaşteptate”, este replica preşedintelui organizaţiei Agent Green, Gabriel Păun.

90% din producţia de soia din lume
e modificată genetic şi se regăseşte în cea mai mare parte
în furajele păsărilor sau porcilor

Mitul malformaţiilor sau riscului de cancer asociate cu soia modificată genetic a pornit de la un studiu fals, susţin experţi români

Controale la etichetă

Înainte de a primi autorizaţia de punere pe piaţă, producătorii de soia trebuie să demonstreze prin studii ştiinţifice că produsul lor este sigur. În România, sistemul de control al OMG-urilor este coordonat de Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară, prin Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului şi Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor. Inspectorii ANSVSA verifică modul în care operatorii respectă normele de etichetare, în conformitate cu legislaţia UE. În 2011, autorităţile au efectuat 1.203 controale în cazul alimentelor (soia granule, şniţel, cuburi, izolat proteic de soia, făină de soia, tofu, produse din carne, ciocolată, biscuiţi sau şrot, mezeluri). Majoritatea producătorilor etichetează corect produsele, cel puţin asta dovedesc cifrele: inspectorii au aplicat, anul trecut, doar două sancţiuni.

România are un mare potenţial de cultivare

În România, de la 1 ianuarie 2007, o dată cu aderarea la Uniunea Europeană, nu se mai cultivă soia modificată genetic. Până în acel moment, plantaţiile se întindeau pe 130.000 de hectare, în judeţul Olt. În prezent, singurele culturi modificate genetic permise sunt cele de porumb şi cartofi.

La nivelul Uniunii Europene, sunt autorizate pentru consum 38 de OMG-uri (printre care şi soia modificată genetic). Autorizaţia se dă de către Comisia Europeană, pe baza unei opinii ştiinţifice favorabile a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA).

Deşi este mare importatoare (25 de milioane de tone de soia MG, în anul 2010), UE interzice cultivarea acestor plante. Decizia ascunde interese politice şi ţine prea puţin cont de cercetările ştiinţifice.

Soia = droguri, pentru UE

„Legislaţia europeană este prea draconică, tratează OMG-urile de parcă ar fi droguri, atât este de drastică. La mijloc sunt însă interese politice. Pentru că ţările din UE nu au în general condiţii favorabile de cultivare, cu excepţia României”, precizează academicianul Badea. Decizia ne dezavantajează clar, în condiţiile în care ţara noastră are o capacitate de producţie de 2 milioane de tone la un consum intern de 500.000 şi ar avea posibilitatea să exporte.

Aceeaşi problemă a fost ridicată şi de fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, un susţinător fervent al cultivării de soia modificată genetic. „Ţara noastră pierde anual aproape 1 miliard de euro pentru că nu cultivă această plantă”, declara acesta, în 2011. Şi producătorii agricoli români doresc reautorizarea cultivării soiei modificate genetic, fiindcă ar presupune cheltuieli mult mai mici de producţie.

Citiţi mai mult: Românii mănâncă SOIA MODIFICATĂ genetic fără să ştie. SECRETELE din spatele celui mai controversat aliment – EVZ Special > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/romanii-mananca-soia-modificata-genetic-fara-sa-stie-secretele-din-spatele-celui-mai-cont.html#ixzz1w3XliinI
EVZ.ro

You might also like More from author

Comments are closed.