De ce nu se bucură FMI de TVA redusă la alimente?

Economiştii nu sunt convinşi că, într-o primă fază, o TVA redusă la ali­mente va coborâ preţurile acestora şi va creşte evaziunea în domeniu. Guvernul ar putea avea dificultăţi serioase în a convinge delegaţia FMI, sosită marţi în România pentru a şaptea evaluare a acordului stand-by, de justeţea reducerii TVA la alimente cu 15%, măsură anunţată recent de premierul Victor Ponta.

Cauzele sunt multiple, una dintre acestea fiind seceta care va ştirbi serios creşterea economică a României, prognozată la un modest 1,5% din PIB. În 2007, an de asemenea secetos, Valoarea Adăugată Brută din agricultură, silvicultură şi vânătoare s-a situat la 85% din cea a anului precedent, fiind unul dintre motivele pentru care rata de creştere a PIB a fost mai mică în 2007 cu aproximativ 1% faţă de 2006. O diminuare comparabilă a PIB în 2012 cauzată de secetă ar micşora serios veniturile statului, fiind un argument serios în calea introducerii TVA redus. De altfel, o iniţiativă similară pornită la nivelul Camerei Deputaţilor a existat în 2010, iar atunci delegaţia FMI a cerut asigurări preşedintelui Traian Băsescu că o astfel de lege nu va fi adoptată.

Reţinerile economiştilor

Dan Schwartz, partener al Scot& Company Consulting, afirmă că „pe termen scurt bugetul de stat ar putea reprezenta o scădere a încasărilor din TVA, una din principalele surse de alimentare a bugetului de stat”. Un studiu efectuat în 2007 de institutul Copenhagen Economics indica faptul că introducerea cotelor reduse a dus in ţări europene precum Portugalia, Polonia sau Cipru la reduceri ale veniturilor statului cuprinse între 1,3 şi 1,7% din PIB. Pe termen mediu şi lung veniturile ar putea reveni, aceasta însă nu ca urmare a diminuării evaziunii, ci datorită creşterii rulajelor de produse, spune Dan Schwartz. Reducerea evaziunii va avea loc doar dacă micşorarea TVA va fi însoţită de o întărire a mijloacelor de control ale Fiscului, iar preţurile nu vor scădea într-o primă fază, agenţii economici preferând să îşi consolideze profiturile, mai spune el. Există riscul ca în faţa unor posibile insistenţe ale părţii române la negocierile cu FMI în direcţia introducerii TVA reduse la alimente Fondul să accepte, impunând însă compensarea veniturilor din alte părţi. „Va fi o tragedie pentru mediul de afaceri dacă, spre exemplu, vor încerca să introducă cota progresivă crescătoare pentru a face rost de bani”, spune el.

Mihai Tănăsescu, nici el convins

Dacă lucrurile arată într-un fel în teorie, în practică ele se schimbă. „Teoretic, impactul (unei TVA de 9% la alimentele de bază – n.r.) ar trebui să conducă la o scădere a preţului, la o reducere a evaziunii fiscale, dar, vedeţi, nu întotdeauna teoria este egală cu practica. Este foarte greu de anticipat comportamentul celor care lucrează în acest domeniu şi cum vor folosi acest lucru”, a declarat el pentru RFI România.

Mihai Tănăsescu precizează că „o tentativă de acest gen nu poate să conducă decât la o diminuare de evaziune fiscală, nu atât de mult la o diminuare a preţului la anumite produse alimentare. Dar sigur, această decizie trebuie foarte bine analizată, atât din punct de vedere al impactului bugetar, cât şi al impactului pe veniturile oamenilor, pe ceea ce se întâmplă în ramura respectivă. Misiunea Fondului va analiza şi acest aspect”.

Întrebat care este riscul cel mai mare al unei TVA de 9% la alimentele de bază, Mihai Tănăsescu a răspuns: „Riscul cel mai mare este o scădere dramatică a veniturilor la buget din acest segment de activitate. În acelaşi timp, există şi efectul pozitiv, în sensul că s-ar putea consuma mai mult, s-ar putea strânge mai mulţi bani la buget dintr-un dever (vânzare intensă – n.r.) mai mare. Dar, în acelaşi timp, trebuie să fim foarte atenţi că aplicarea unei cote reduse de TVA trebuie să aibă o implementare foarte bună a modului în care se face controlul asupra felului în care se aplică acest lucru. Ar fi neplăcut să aplici o asemenea metodă, să vezi că preţurile nu scad, că evaziunea continuă şi, de fapt, ai pierderi foarte mari de venituri la buget. Este un scenariu care s-a întâmplat în foarte multe alte ţări, în cazul în care controlul nu este foarte bine concentrat pe acest lucru”, a declarat Mihai Tănăsescu pentru postul de radio.

You might also like More from author

Comments are closed.