Culturile de coriandru şi muştar, asul din mâneca unui inginer constănţean.

coriandruFermierii români au deschidere faţă de nou, iar dovada acestui lucru sunt culturile exotice care au prins rădăcini pe pământ românesc.

Inginerul Gheorghe Lămureanu este unul dintre cei care au experimentat avantajele şi dezavantajele unui business focusat pe cultura muştarului şi a coriandrului.

Alternativă la culturile convenţionale

În urmă cu 10-12 ani, apa atât de necesară agriculturii devenise aproape un lux pentru fermieri.

Irigaţiile tot mai costisitoare şi încetarea acordării subvenţiei pentru apă i-au împins pe agricultori să găsească soluţii de avarie. Alternativa pe care a găsit-o Gheorghe Lămureanu a fost înlocuirea culturilor convenţionale dependente de apă cu plante rezistente la secetă. A ales două culturi inedite în peisajul agricol românesc şi aşa au apărut în Constanţa şi Agigea fâşii de teren cultivate cu muştar şi coriandru. Cele două culturi şi-au dovedit ulterior rentabilitatea nu doar prin costurile reduse de însămânţare şi producţie, ci şi prin profitul obţinut. Pentru un hectar înfiinţat cu muştar sunt suficiente 8-10 kilograme de sămânţă, iar pentru un hectar de coriandru sunt necesare 18-20 kilograme. Costurile pentru înfiinţarea şi întreţinerea unui hectar de muştar, spre exemplu, ajung în general la circa 2.000 de lei. Provocarea vine însă prin faptul că muştarul şi coriandrul sunt plante delicate. Este nevoie de o supraveghere permanentă în ceea ce priveşte bolile şi dăunătorii şi de aplicarea a cel puţin două sau trei tratamente, care se fac vara, atunci când plantele sunt în plină floare. Este aproape imposibil să pătrunzi în plantaţie cu tractorul fără a produce pagube, de aceea tratamentele se aplică dintr-un avion. Tehnologia celor două culturi este aproape la fel, cu observaţia că perioada de vegetaţie la coriandru este mai mare.

Preţul stabileşte viitorul culturilor

Lipsa unei economii planificate şi producţiile mari au determinat de la un an la altul fluctuaţii considerabile ale preţului oferit pentru muştar. În 2014 o tonă s-a vândut cu 850 de euro, în vreme ce anul acesta preţul a scăzut sub 500 de euro. Pentru că muştarul nu mai are căutare acum, după cum spune inginerul, a renunţat anul acesta să-l mai cultive. Preţul la coriandru s-a menţinut şi în 2015 la aproximativ 650 de euro/tona, sumă care l-a determinat să însămânţeze 150 de hectare. Producţia medie de muştar obţinută la hectar este 1.500 kg /ha, iar producţia medie de coriandru este de 1.000-1.500 kg/ha. Gheorghe Lămureanu, asemenea altor cultivatori din ţară, trimite producţia spre export. Însă nu direct, ci prin intermediari care trimit mirodeniile spre ţările asiatice.

Deşi rentabile, în România cultivarea muştarului şi a coriandrului nu reprezintă activităţi atât de dezvoltate. Suprafaţa cultivată cu muştar, spre exemplu, nu este mai mare de 1.500-2.000 de hectare în toată ţara. Despre viitorul celor două culturi în ţara noastră inginerul Gheorghe Lămureanu spune că nu va cunoaşte schimbări semnificative datorită fluctuaţiilor preţului de comercializare.

Muştarul este o plantă productivă şi în anii secetoşi pentru că are o perioadă de vegetaţie scurtă de 80-90 zile şi ajunge la maturitate înainte de a se instala seceta şi arşiţa. Se poate cultiva în toate zonele pe sol mijlociu, bogat în humus; se seamănă foarte timpuriu şi foloseşte apa acumulată în sol pe timpul iernii.

Coriandrul, o plantă medicinală folosită în special în ţările arabe, se adaptează foarte bine terenurilor în pantă şi pe terenurile mai puţin productive. Nu este o plantă care să necesite cheltuieli mari, se seamănă toamna sau primăvara, ca şi grâul sau ca orzul, şi se recoltează la sfârşitul lunii iulie, începutul lunii august. (Sursa: agro-business.ro)

You might also like More from author

Comments are closed.