Culmea incompetentei: Dam apa ungurilor dar ogoarele noastre crapa de sete

Guvernul Romaniei s-a hotarat, cu o luna inainte de recolta, sa acorde agricultorilor compensatii financiare dupa seceta acuta, in conditiile in care UE ne-a pus suficiente fonduri la dispozitie, inca din 2007, pentru a dezvolta sisteme de irigatii. In acelasi timp insa, companiile din Ungaria isi uda terenurile cu instalatiile lor performante, cu apa trasa din Romania.(un articol din Daily Business.ro).


Problema care se pune in momentul de fata consta in „materialul” compensarii. Sa le dam bani sau sa le dam bonuri valorice? – se intreaba Guvernul, luand in calcul posibilitatea ca aceste sume sa nu se duca acolo unde trebuie.
Uniunea Europeana ne-a pus la dispozitie, de 5 ani incoace, zeci de miliarde de euro, pe care puteam sa le investim in sisteme de irigatii, insa am reusit sa absorbim doar 37% din bani, echivalentul a 3,7 miliarde de euro, o suma care nu a crescut in mod vizibil eficienta industriei agricole.
In judetul Arad situatia este cel putin absurda, potrivit unui reportaj ProTV: in plina seceta, in timp ce culturile se sting din cauza lipsei acute de apa, ungurii pompeaza apa din raul Mures si o transporta la 20 de kilometri de granita, prin canale tapetate cu dale si folie impermeabila, ca sa nu se risipeasca niciun strop. Acestora nu le-a fost greu sa inteleaga ca fara sistem de irigatii, culturile sunt supuse unui risc continuu.
„Afacerea” se face prin filiala aradeana a Administratiei Nationale a Imbunatatirilor Funciare (ANIF), care exporta apa din raul Mures in Ungaria, in colaborare cu Compania Nationala Apele Romane, potrivit Jurnalul, care citeaza Agerpres.
Contractul de furnizare a apei se deruleaza in baza acordului incheiat de Guvernele Romaniei si Ungariei privind colaborarea pentru protectia si utilizarea durabila a apelor de frontiera, semnat la Budapesta, la data de 15 septembrie 2003.

Cata apa trimitem in Ungaria

Acest contract, incheiat intre ANIF si firma Menesbirtok ZRt (Domeniile Hergheliei de Cai) Mezohegyes din Ungaria, se reinoieste anual, partea romana obligandu-se sa pompeze anual o cantitate de cel putin 1,7 milioane metri cubi de apa din Mures, conform solicitarilor facute de partea maghiara, care urmeaza sa plateasca catre partea romana suma de 25,96 euro pentru 1.000 metri cubi de apa.
In cazul in care partea maghiara va solicita mai multa apa, va plati cate 25,11 euro pentru 1.000 metri cubi pentru un volum de apa cuprins intre 1,7 si 1,9 milioane metri cubi, respectiv 24,26 euro pentru cantitati ce depasesc 1,9 milioane metri cubi.
Dupa cum au explicat reprezentantii firmei Menesbirtok ZRt, apa pe care o importa din Romania ar putea-o preleva tot din Mures de pe teritoriul Ungariei. Insa, avand in vedere diferenta de nivel, cheltuielile care ar fi impuse de pomparea apei pana la Mezohegzes ar fi mult mai mari decat cele presupuse de importarea apei de la Arad.
Drept urmare, culturile agricole situate in imediata apropiere a frontierei romano-ungare sunt irigate, in vreme ce o buna parte a culturilor din judetul Arad sufera din pricina secetei.
Din fondurile Uniunii Europene pentru investitii in infrastructura si amenajari impotriva inundatiilor, nu s-a cheltuit niciun ban pentru irigatii. Abia de anul trecut s-au putut depune primele proiecte, iar in februarie, anul acesta, au fost aprobate 50 dintre ele, relateaza stirileprotv.
In momentul actual, doar 10% din suprafata agricola cultivata a Romaniei este pregatita pentru seceta, cu sisteme de irigatii functionale, echivalentul a 300.000 de hectare. In 1989, anul zero, inainte de vanzarea sistemelor la fier vechi, suprafata irigata era de 3 milioane de hectare.
Oficiali ai grupurilor de producatori agricoli din Romania, chestionati de DailyBusiness.ro, spun ca nu sunt la curent cu aceste informatii, dar ca nu sunt surprinsi, pentru ca in Romania totul e posibil.

Micii fermieri, compensati cu doar 20 euro/hectar

Daniel Constantin, ministrul agriculturii, a prezentat miercuri un set de masuri de limitare a efectelor secetei pentru agricultori.
Cea mai importanta dintre aceste masuri este compensarea persoanelor fizice din agricultura in medie cu doar 20 euro/hectar, respectiv 70 euro/hectar pe exploatatie.  Fermierii, in schimb, spun ca s-au inteles cu reprezentantii ministerului pentru mai multi bani.
„Este vorba despre un set de masuri ce au fost deja luate sau ce urmeaza a fi luate in perioada urmatoare pentru a diminua efectele secetei si menite sa dezvolte agricultura in perioada urmatoare”, a spus Constantin.
Acesta a mai spus ca va lua in calcul si varianta acordarii bonurilor valorice in locul banilor, la propunerea unor fermieri, pentru a se asigura ca acea compensatie se duce intr-adevar acolo unde trebuie.

You might also like More from author

Comments are closed.