„Deficitul cel mai mare de forță de muncă pe care România îl are la ora actuală este în construcții, IT, agricultură și medicină. Scoatem posturi de medic la concurs, din 10 posturi se ocupă unul sau două. În schimb, la zece posturi de infirmiere, avem 100 la concurs”, a arătat ministrul de resort, Lia Olguța Vasilescu, într-o conferință pe această temă, amintind că, potrivit Legii salarizării, salariile medicilor vor ajunge în martie la peste 3.000 de euro.
Vasilescu a arătat că și în sectorul IT există o mare problemă.
„Dacă mâine avem 12.000 de absolvenți în IT în plus, vom vedea că ei sunt absorbiți imediat în piața forței de muncă”, a subliniat ea.
Cele mai problematice sectoare sunt, însă, construcțiile și agricultura.
„Construcțiile și agricultura sunt cele mai problematice. Culmea este că majoritatea persoanelor care au plecat din țară lucrează în aceste domenii în UE. În construcții încă nu simțim foarte mult această pierdere, dar o vom simți de anul viitor, când va intra în funcțiune programul PNDL 2 (Programul Național de Dezvoltare Locală — n. r.) prin care se vor construi, în special în mediul rural, foarte multe școli, grădinițe, canalizare, apă potabilă și altele, peste 30 de miliarde de lei, iar cu acești bani primarii vor trebui să-și realizeze obiectivele, dar firmele vor trebui să-și găsească forța de muncă necesară”, a mai susținut ministrul Muncii.
Potrivit acesteia, primarii deja încep să aibă acest tip de probleme, adică firmele nu se mai prezintă la licitații pentru că nu au oameni cu care să lucreze.
Ea a amintit că firmele au la dispoziție programe guvernamentale, precum „Prima chirie”, dar și fonduri europene de jumătate de miliard de euro, pentru a angaja forță de muncă din România și să nu fim nevoiți astfel să apelăm la muncitori din afara Uniunii Europene, pe care trebuie să îi plătim cu salariul mediu pe economie.
„Cer mediului de afaceri să ia banii europeni pe care îi are România la dispoziție. Acești bani îi dau pentru acte angajaților, dar ei pot să mai pună o sută, două, trei sute de lei, astfel încât să nu rămână doar la nivelul salariului minim pe economie, ci să fie mai mare, astfel încât să ne păstrăm forța de muncă în România și să nu mai emigreze”, a susținut oficialul guvernamental.
Ea a arătat că rata șomajului este de 4,18%. Ministrul a adăugat că în spațiul public circulă informații potrivit cărora în România ar exista 6 milioane de asistați social, însă nu este nici pe departe așa, doar dacă aici ar fi incluși toți copiii care beneficiază de alocații, însă aceștia nu pot fi catalogați drept oameni care ar putea munci și nu vor.
„Pe 416 (Legea privind venitul minim garantat — n. r.) avem la ora actuală 240.000 de familii cu copii. Aceasta este cifra reală. Ne-am dat seama, tot după statistici, că vorbim deja de șomeri la a treia generație. Sigur că aceștia nu sunt șomeri, ci persoane care nu au vrut niciodată să muncească, iar în cadrul familiilor lor niciodată nu s-a pus problema că și copiii lor ar putea să-și găsească un loc de muncă. Avem și astfel de situații, dar și în alte țări din UE există persoane care refuză să muncească, iar în familia lor s-a instalat un cult al nemuncii, din păcate”, afirmă ea.
La nivelul acestor familii, copiii sunt retrași la vârste fragede de la școală și, dacă sunt retrași înainte de clasa a opta, ei vor fi toată viața lor asistați social, pentru că nu vor putea fi nici măcar calificați ca ucenici.
„Începând din luna august a acestui an, este în vigoare o ordonanță de urgență care prevede faptul că, dacă un copil are 10 absențe nemotivate la școală, se va tăia 20% din ajutorul social al familiei respective, iar, dacă are 20 de absențe, se va tăia 50%. Aceasta, pentru că dorim reducerea analfabetismului, iar acei copii să nu fie toată viața lor asistați social în grija statului”, a continuat ministrul.
Vasilescu a mai spus că, în Parlament, există un proiect de lege care prevede că o persoană care a refuzat un loc de muncă nu va mai primi ajutor social sau indemnizație de șomaj. Proiectul a fost inițiat de Opoziție, iar sarcina Ministerului Muncii va fi să vegheze ce se întâmplă cu familia respectivă, întrucât copiii nu au niciun fel de vină dacă tatăl refuză să muncească, a arătat ea.
sursa: AGERPRES
