Copacul-minune, care crește rapid, nu arde ușor și consumă mult CO2, va fi plantat în România

O companie germană cu sediul în Arad intenţionează să investească anul acesta 5 milioane euro în constituirea unor plantaţii de ‘arbori minune’, paulownia, în zona de vest a României, judeţul Arad fiind unul dintre judeţele alese pentru derularea proiectului care se va întinde pe o perioadă de minimum 15 ani.

‘Pentru anul acesta am prevăzut un buget de 5 milioane euro, sumă din care vor fi acoperite costurile înfiinţării, începând cu luna septembrie a acestui an, a unor plantaţii cu suprafaţa de 200 până la 350 de hectare de arbori din specia Kiri Maximus (un hibrid al arborelui Paulownia, precum şi pentru pregătirea altor terenuri pe care vor fi plantaţi ulterior, puieţi din aceeaşi specie’, a declarat duminică, pentru AGERPRES, Aurel Dumitrescu, Development Manager în cadrul ‘Kiri Project Development’.

Planurile pentru România ale companiei germane nu se opresc însă aici, nemţii dorind să planteze cu arbori din această specie circa 3.500 de hectare în zona de vest a ţării.

‘Am purtat şi vom purta discuţii cu proprietari de terenuri, deoarece intenţionăm să luăm în arendă mai multe mii de hectare în zona de vest a ţării, în primul rând în judeţele Arad şi Timiş, judeţe unde clima este propice, iar mentalitatea oamenilor este alta’, a precizat Aurel Dumitrescu.

Potrivit sursei citate, arborele de paulownia este originar din Asia, fiind cunoscut şi sub denumirea de ‘copacul Păsării Phoenix’, putând fi plantat atât în zone de şes, cât şi de deal, până la o altitudine de 1.200 m.

Noua varietate, numită Kiri Maximus, perfect adaptată condiţiilor climatice din Europa, a fost dezvoltată şi adusă la maturitate de către specialiştii companiei, în urma unei munci de cercetare de mai mulţi ani. Această nouă varietate a fost deja testată timp de mulţi ani, compania având plantaţii pilot în Germania, Bulgaria, Serbia şi Croaţia.

Paulownia este copacul de esenţă tare cu cea mai rapidă creştere din lume, putând atinge, dacă este cultivat în condiţii corecte, o înălţime de 20 metri în 3 ani, putând fi recoltat. Are o rădăcină pivotantă, ajungând la maturitate până la 10 – 12 m, având şi rolul de a stabiliza solul. Este cu 30% mai uşor decât orice lemn comparabil, este rezistent la contorsionare, consumă de zece ori mai mult CO2 decât oricare alt arbore şi este rezistent la foc (temperatura de aprindere este de 420-430 de grade Celsius, comparativ cu un lemn de esenţă tare sau medie care se aprinde la 220-225 de grade Celsius).

Se poate folosi atât pentru cherestea, deoarece se usucă foarte repede şi fără a se deforma având o prelucrabilitate foarte bună, cât şi ca arbore ornamental, deoarece se adaptează foarte bine mediului citadin, iar frunzişul, datorită compoziţiei chimice, poate fi folosit drept furaje pentru animale.

Pentru producerea de cherestea se pot planta între 500 şi 600 de copaci din această specie la hectar, iar pentru biomasă se poate ajunge la 1.100 de copaci la hectar. ‘Arborii din plantaţiile pe care Kiri Project Development le va înfiinţa în România vor fi folosiţi pentru producerea de cherestea, aceasta urmând a fi valorificată în Quatar, Maroc, iar mai apoi în Arabia Saudită. Pe de altă parte, compania este interesată şi de antamarea unui parteneriat cu statul român, în vederea împăduririi cu Kiri Maximus a pădurilor distruse de incendiile din această vară, aceeaşi specie fiind propusă pentru a se planta în marile oraşe din România, atât acolo unde există un trafic rutier intens, cât şi în zonele industriale sau poluate, cu scopul de a asigura o perdea de protecţie’, a precizat Aurel Dumitrescu.

În altă ordine de idei, el a mai adăugat că firma germană a demarat un parteneriat cu o companie importantă din Elveţia, specializată în producţia de bioetanol, deoarece compoziţia chimică şi valorile energetice pe care le are arborele de Kiri Maximus sunt cele mai potrivite pentru a deveni materie primă pentru bioetanol, iar în cursul anului viitor se intenţionează începerea construirii unei fabrici de bioetanol şi în România.

Sursa: Agerpres

You might also like More from author

Comments are closed.