Condiții de carantină impuse de bluetongue

Având în vedere contextul epidemiologic favorabil, la nivelul continentului european, se consideră că bluetongue reprezintă un pericol permanent pentru România, iar elaborarea unui plan de contingență a devenit obligatorie, pentru a putea acționa cât mai rapid, în caz de epidemie. Acest lucru este cu atât mai necesar, cu cu cât trebuie prevenite și evitate situații precum aceea de anul trecut, când întreaga zootehnie românească s-a confruntat cu această epidemie.

Măsuri aplicate exploatațiilor și zonelor în care sunt confirmate cazuri de bluetongue

 Primar și neopțional, se impune delimitarea în jurul focarului de bluetongue a unei zone de restricție formată, la rândul ei, dintr-o zonă de protecție (ZP) și alta de supraveghere (ZS). În interiorul zonei de protecție se delimitează, în jurul focarului de bluetongue, o suprafață cu raza de 20 km, în interiorul căreia este interzisă total circulația animalelor receptive, zona fiind denumită generic zonă de restricționare totală a circulației animalelor receptive.

Simultan are loc identificarea tuturor exploatațiilor de rumegătoare din zona de restricție și efectuarea unui recensământ al animalelor domestice receptive (bovine, ovine, caprine etc), precum și o evaluare a numărului animalelor sălbatice receptive (cervidee) din zona de restricție delimitată. Această etapă este, la rândul ei, obligatoriu urmată de efectuarea inspecției clinice (derulate periodic) a rumegătoarelor domestice, de către medicii împuterniciți de DSVSA locale.

Operațiunea este urmată de înregistrarea tuturor modificărilor constatate în starea de sănătate a animalelor, la nivelul mucoaselor aparente, tegumentelor, zonelor capului, membrelor, glandei mamare, aparatului respirator, aparatului genital, în fișe de monitorizare, ce urmează a fi trimise la DSVSA județene. În cazul în care nu se constată modificări ale stării de sănătate a animalelor, se menționează aceasta în fișele de monitorizare.

 Crescătorii sau deținătorii de animale trebuie informați și educați cu privire la efectuarea unei inspecții clinice pasive permanente a rumegătoarelor pe care le dețin și obligativitatea anunțării oricărei modificări a stării de sănătate a animalelor către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, ori către medicului veterinar zonal.

 Unități epidemiologice, animale santinelă, supraveghere activă

 Delimitarea unităților epidemiologice se conturează cu latura de 20/20 km sau cu latura de 40/40 km, odată cu identificarea efectivelor de bovine și ovine santinelă din interiorul acestora, pentru realizarea monitorizării serologice. Bovinele santinelă se aleg din rândul animalelor indigene care au fost testate serologic pentru anticorpi bluetongue în ultimele 15 zile, cu rezultate negative. Dacă nu au fost testate astfel de animale, se alcătuiește un lot de minimum 100 bovine în fiecare unitate epidemiologică și se testează Elisa (toate animalele trebuie să reacționeze negativ).

Trebuie selectate ca santinele tineret taurin în vârstă de peste 12 luni, animale adulte a căror stare fiziologică nu se modifică semnificativ pe durata perioadei de monitorizare (nu se admit femele gestante, care urmează să fete pe durata perioadei de monitorizare). Totodată, nu este permisă selectarea ca animale santinelă viței sugari, tineret sub 12 luni sau animale bătrâne, epuizate. În fiecare unitate epidemiologică, lotul de bovine santinelă va fi format din minimum 70 animale.

 În cazul în care, într-o unitate epidemiologică, nu sunt disponibile bovine pentru stabilirea grupelor de animale santinelă, se vor selecta ovine care au fost în prealabil testate serologic pentru anticorpi bluetongue și au avut rezultate negative. Se selectează ca santinele tineret ovin în vârstă de peste 6 luni, animale adulte a căror stare fiziologică nu se modifică semnificativ pe durata perioadei de monitorizare. Este obligatorie informarea Direcțiilor silvice județene și a filialelor AJVPS privind colectarea și transportul la LSVSAJ, pentru investigații de laborator, a tuturor animalelor sălbatice cu stare de sănătate modificată și a cadavrelor. Este totodată necesar controlul, prin examen anatomopatologic detaliat, al cadavrelor rezultate din tăieri de necesitate, avorturi sau decese ale rumegătoarelor.

 Examenul anatomopatologic intră în responsabilitatea medicului veterinar desemnat de DSVSA județeană și a medicului veterinar responsabil cu supravegherea și monitorizarea bluetongue. Probele de țesuturi constau din fragmente ale următoarelor organe: limfonoduri respiratorii și abdominale, splină, pulmon, aortă, arteră pulmonară. Concomitent, se recoltează sânge din cord.

Monitorizarea permanentă a populațiilor de vectori se realizează prin:

  • capturarea săptămânală a acestora cu capcane luminoase, instalate în puncte de colectare fixe din arealuri în care sunt prezente condiții de supraviețuire și reproducere;
  • capturarea vectorilor din puncte mobile situate la distanță de 10-20 km de punctele fixe și între ele, în sezonul de activitate vectorială (mai-noiembrie) pentru a evalua structura, dimensiunea și dinamica sezonieră a populațiilor de vectori.

 Etapa monitorizării populațiilor de vectori are ca scop cuantificarea riscului de propagare și transmitere a virusului bluetongue, precum și definirea perioadei libere de vectori.

Întreținerea și actualizarea permanentă a bazei de date referitoare la efectivele de animale (operarea permanentă a intrărilor și ieșirilor din efectiv) se face prin tipărirea periodică (săptămânală) de rapoarte semnate de către medicul veterinar împuternicit, proprietarul sau deținătorul animalelor și medicul veterinar zonal, păstrând aceste rapoarte permanent, în dosare accesibile autorităților veterinare județene și naționale.

You might also like More from author

Comments are closed.