COMUNICAT LAPAR: VREM SĂ OBȚINEM AUTORIZAȚIE TEMPORARĂ PENTRU UTILIZAREA NEONICOTINOIDELOR

Va informam ca LAPAR ( Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din
Romania), urmare a sesizarilor venite din teritoriu a initiat demersurile pentru
obtinerea unei autorizatii temporare pentru utilizarea produselor de protectia
plantelor din clasa neonicotinoidelor pentru tratamentul semintelor de porumb si
floarea-soarelui din primavara anului 2018.
LAPAR aprecieaza in mod deosebit demersurile facute de Ministerul Agriculturii si
Dezvoltarii Rurale in anii anteriori privind emiterea autorizatiilor de utilizare a
semintelor de porumb si floarea soarelui tratate cu produse neonicotinoide. In acest
fel a fost sprijinita competitivitatea fermierilor romani prin accesul la tehnologii
inovatoare si sigure pentru sanatatea mediului si a polenizatorilor.
Precizam ca , in situatia în care produsele neonicotinoide nu ar mai fi disponibile
fermierilor europeni, acestea ar fi înlocuite cu alte insecticide, în special piretroide, ce
ar putea avea urmatoarele consecinte cu impact major:
– o creștere a numărului de tratamente și a cantității totale de produse
aplicate;
– riscuri crescute pentru mediu (riscuri neevaluate de către Comisia
Europeană;
– inlocuirea tratamentului semințelor cu câteva aplicări foliare (cu risc mai
mare pentru polenizatori);
– se pune o presiune și mai mare asupra fermierilor români care cultivă, de
exemplu, cereale, sfecla sau legume. La cultura de cereale, tratamentul
semințelor cu neonicotinoide este aplicat pe o suprafață de aproximativ 1
milion de hectare din cele aprox. 5,4 milioane de ha cultivate cu cereale in
Romania in aceste conditii, restricționarea neonicotinoidelor ar reduce și
mai mult numărul soluțiilor disponibile pentru controlul unor dăunători
specifici în cultură.

De asemenea produsele de protectia plantelor din clasa neonicotinoidelor au fost
utilizate anterior fara a fi raportate incidente de mortalitate a albinelor care sa fi fost
asociate utilizarii semintelor tratate, în condiţiile in care bunele practici agricole au
fost respectate cu strictete si conform indicatiilor date de producator. Industria de
protectia plantelor promoveaza masuri de reducere a riscurilor, care, aplicate corect,
au un inalt grad de eficienta: utilizarea deflectoarelor pe semanatorile pneumatice

pentru prevenirea eliminarii in atmosfera a prafului format la semanat, pastrarea unei zone tampon la
marginea culturilor, respectarea momentului de aplicare a produselor fitosanitare (pentru a nu coincide
cu momentul infloritului in cultura vecina) pentru aplicarile foliare, etc.
Ca membrii ai Uniunii Europene, sustinem aplicarea armonizata la nivel comunitar a oricaror decizii
legislative care sa asigure aplicarea masurilor de bune practici agricole si gestionare responsabila a
acestora, asigurand un grad ridicat de siguranta pentru agricultori si mediu. In acelasi timp, in mod
categoric nu sustinem interzicerea tehnologiilor inovatoare si folositoare agriculturii romanesti sub
presiuni politice initiate de membri ai Uniunii care nu mai au probleme cu daunatorii specifici
Tanymecus si Agriotes la porumb si floarea soarelui de ani de zile, tocmai ca urmare a utilizarii suficiente
de produse de tratament din clasa neonicotinoidelor.
Pentru intarirea celor mentionate anterior, dorim sa amintim ca in anul 2015 a fost realizat studiul cu
privire la Impactul la nivelul fermelor din România al derogării privind folosirea insecticidelor pe bază
de neonicotinoide în campania agricolă din primăvara anului 2014 (pentru culturile de floarea soarelui
şi porumb). Studiul a fost realizat de o echipă din cadrul Institutului de Economie Agrară al Academiei
Române si sub egida Institutului National de Cercetari Economice “Costin C.Kiriţescu” si se afla in
prezent in posesia Autoritatii Nationale Fitosanitare. Acest document prezinta o serie de concluzii cu
relevanta ridicata in demersal nostru:
 Romania face parte din zona cu atac intens de Tanymecus dillacolis. În Europa, arealul general de
dăunare al insectei Tanymecus dillaticolis este limitat la zonele circumscrise Mării Negre
(România, Bulgaria, Turcia, Moldova, Ucraina, Rusia) cu menţiunea că nivelul populaţiilor de
insecte, inclusiv atacul cel mai important se semnalează în România.
 Atacul de Taymecus dillaticolis a fost mai mare în zona de sud-est a ţării, extinderea dăunătorului
din vecinătăţile fermei face ca tratamentul la sămânţă să nu fie suficient.
 Nu au fost raportate cazuri de mortalitate la familiile de albine din cauza tratamentului aplicat la
sămânţă.
 În România ambele culturi sunt afectate masiv de atacul de Tanymecus, iar culturile nu pot fi
asigurate fără tratamentul seminţelor. Tratamentul in vegetatie este tardiv si insuficient, deoarece
plantele sunt atacate masiv in faza juvenila, iar de multe ori nu ajung in stadiul de dezvoltare
pentru aplicarea in vegetatie.
 Măsurile de combatere chimică (tratamentul solului, seminţei şi în vegetaţie) pot să nu aibă
eficacitate dacă prezenţa dăunătorului este foarte mare. De asemenea, s-a semnalat faptul că
insecta poate deveni polifagă la densităţi mari. În acest caz, trebuie sa se renunţe practic la
culturile de primăvară până la decimarea insectei sub pragul de dăunare.
 Potentialul de infestare (pana la 90% grad de atac in unele zone) al Romaniei nu este comparabil
cu cel al altor state.

In aceeasi ordine de idei, va aducem la cunostinta si realizarea unui alt studiu cu tema „Evaluarea
impactului socio-economic al interzicerii utilizării unor substanțe active asupra agriculturii României”
(Cumulative Impact Assesement of plant protection products on Romanian Agriculture) – parte
integrantă a cercetării europene pe acest subiect. Intentia acestui studiu este de a aduce în atenția
consumatorilor și autorităților posibilele efecte ale interzicerii sau restricționării utilizării a aproximativ
75 de substanțe active folosite în produse de protecție a plantelor, aflate astăzi pe piață. Printre aceste
75 de substante se afla si neonicotinoidele.

Studiul a fost realizat pe șapte culturi cheie pentru agricultura românească: porumb, grâu, rapiță,
struguri, mere, cartofi și tomate. Datele furnizate au fost analizate și corelate cu ajutorul companiei de
consultanță Steward Redqueen.
Potrivit rezultatelor parțiale, fără cele aproximativ 75 de substanțe active din produsele de protecție a
plantelor printre care si neonicotinoide), costurile de producție/tonă ar crește cu: 121% la porumb, 80%
la grâu, 131% la struguri, 45% la tomate, 153% la mere, 47% la rapiță, 36% la Cartofi.
Studiul mai arată că, la fiecare tonă/hectar, producția ar scădea cu 50% la porumb, 33% la grâu, , 50% la
rapiță, 20% la cartofi, 40% la struguri, 55% la tomate și 17% la mere.

You might also like More from author

Leave A Reply

Your email address will not be published.