Comuna din România în care n-a mai plouat de doi ani

Seceta excesivă face ravagii în nordul Moldovei. ISU Botoșani nu stinge doar incendiile, ci și setea animalelor din comuna Avrămeni.

IMG-20160906-WA0009

De doi ani de zile se întâmplă un paradox. În județul Botoșani și în partea de șes a județului Suceava este mai cald decât în sudul României. Agricultorii din nordul țării sunt disperați. O echipă Agro TV a ajuns astăzi în comuna Avrămeni, situată la numai 10 kilometri de apa Prutului, și a întâlnit un adevărat dezastru. Fântânile din cele șapte sate sunt secate încă din luna mai, astfel că autoritățile locale au fost nevoite să apeleze la sprijinul celor de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Botoșani.

“Am făcut două puțuri de mare adâncime. Am forat la 110 metri, dar am dat peste apă sulfuroasă. Cele două puțuri au fost făcute la 15 kilometri unul față de celălalt, dar rezultatul a fost același. Ne confruntăm cu o secetă severă. Nici bătrânii satului nu au mai întâlnit așa ceva. Noi, în comuna Avrămeni, nu am mai avut parte de o ploaie sănătoasă de doi ani de zile. Vara au fost temperaturi de 36-37 de grade Celsius multe zile la rând. Nopțile au fost foarte călduroase și ele”, povestește Truță Mandache, viceprimarul comunei Avrămeni.

Localitatea din județul Botoșani are 3.800 de locuitori. Toți se ocupă cu agricultura. Cultivă cereale și cresc animale. În comună sunt 6.300 de hectare de teren arabil, 1.300 de hectare cu pășune și încă vreo 300 cu fâneață. Localnicii se mândresc cu 6.000 de oi, 3.000 de bovine și încă 1.300 de cabaline. Asta înseamnă că aproape la fiecare gospodărie există câte un cal. “Au ajuns oamenii din sat să-și dea laptele la schimb pe apă. Nu mi-am imaginat că o să ajungem să trăim astfel de vremuri. Dai trei litri de lapte și primești o sticlă de apă. Problema cea mare este că nici în luna septembrie nu se anunță precipitații. O să vina iarna și la -10 grade Celsius nu transportă nimeni apă. În plus, animalele nu pot fi hrănite cu apă rece pentru că mor. Odată cu ele o să murim și noi”, avertizează Mandache.

Primăria Avrămeni a întocmit documentația pentru ca localnicii să primească despăgubiri. “Deocamdată nu avem nici un răspuns. Ne-am adresat atât Prefecturii Botoșani, cât și Direcției Agricole. Am cerut ajutor de la Guvern. Ni s-a spus că nu se poate. Paradoxul este că noi suntem la 10 kilometri de Prut și nu sunt bani ca să ni se tragă o conductă de apă, iar orașul Săveni, care este la 20 de kilometri, a primit fonduri. Ni s-a spus că orice investiție trebuie făcută din fondurile autorităților locale. Noi sperăm să ne ajute Consiliul Judetean”.

Dumitru Avădanei este unul dintre cei mai importanți agricultori ai județului Botoșani. Lucrează aproximativ 1.300 de hectare în comunele Manoleasa, Hănești și Mitoc. “Porumbul, în primele faze de vegetație, a avut condiții bune. A venit însă căldura, au fost temperaturi de 36-37 grade Celsius și totul s-a distrus. Grăunțele de polen nu s-au polenizat și porumbul s-a uscat de sus în jos, nu de la rădăcină. Astfel, am ajuns în situația să avem numai în județul Botoșani 147.000 de hectare de teren afectat de calamitate. Este vorba despre culturi de soia, porumb și floarea soarelui. Porumbul nici măcar nu a făcut știulete. Asta în condițiile în care am respectat toate procesele tehnologice. Probleme au fost și la grâu. Noi am recoltat 1.100 de kilograme de boabe la un hectar, după ce în urmă cu câțiva ani făceam 6.500 de kilograme”, povestește fermierul botoșănean.

Face parte din Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Botoșani. Astfel, a reușit să-l anunțe pe premierul Dacian Cioloș de situația din județul Botoșani. “Cand a văzut cifrele, a crezut că este o greșeală. A zis că am pus un zero în plus. I-am spus că asta e realitatea și ne-a spus că Guvernul va ajuta zonele în care seceta a făcut ravagii. Noi am raportat 147.000 hectare, dar suprafața este mult mai mare. Cei care au un hectar sau două nici măcar n-au mai cerut ajutor”.

Avădanei este supărat pentru că sistemul de irigații din zonă a fost distrus. “Ne curge apa Prutului pe sub nas, iar noi murim de sete. Pe o lungime de 80 de kilometri, cât se întinde barajul Stânca – Costești de la nord la sud, este secetă pe o distanță de 30 de kilometri de la malul apei până spre est. Am avut sistem de irigații, dar Petre Roman a zis că industria românească este un morman de fiare vechi și toți au pus mâna pe baros și au început să distrugă tot ce a făcut Ceausescu”.

Din cauza secetei, agricultorii din Botoșani au trebuit să se adapteze și în ceea ce privește procesele tehnologice. “Când am recoltat grâul, mergea combina înainte, iar în urma ei venea tractorul și întorcea pământul. Dacă lăsam locul miriște, solul se întărea și ne-ar fi fost foarte greu în momentul în care doream să intrăm cu plugul. Acum, dacă plouă, nu se va schimba mare lucru. Avem secetă hidrologică și pedologică. Ploaia o să ne ajute doar la însămânțat, dar deficitul de apa din sol este mult prea mare pentru ca doar o ploaie să ne scape de griji”.

You might also like More from author

2 Comments

  1. Anca says

    Nu am trecut niciodată prin comuna Avrameni,dar am trecut prin zona si-mi pare rău s-o spun ,dar oamenii din acele parti nu mai stiu ca e duminică ,ca e sărbătoare. Ii vedeam la camp ca intr-o zi obisnuita,cu coasă pe spinare sau cu sapa. Sa mai punem piciorul la rugăciune si cu siguranta Dumnezeu se va milostiv spre noi!!!

  2. agricultor says

    Asta este soluția? Sa ne rugăm? Rugăciunile noastre trebuie să fie zilnice , restul să facă guvernanții !!!

Comments are closed.