CIOBANII DE PE VALEA PRAHOVEI S-AU ÎNTRECUT ÎNTR-UN CONCURS DE TUNS OILE

„Stiliști” sau simpli frizeri, tineri sau bărbați aflați chiar la a doua tinerețe s-au întrecut, sâmbătă, în tunsul mioarelor în cadrul unui concurs organizat în Prahova, la Breaza, localitate al cărei nume este legat, conform legendei locale, de o întâmplare în care a fost implicată o băciță.

Prima ediție a concursului de îndemânare „Tunsul mioarelor” care a avut loc pe un teren amenajat lângă stadionul din Breaza a stat la mila vremii care le-a dat mari emoții organizatorilor, în condițiile în care a plouat toată noaptea și chiar în cursul dimineții. Spre bucuria tuturor celor implicați, ploaia a stat la timp și pe o perioadă suficient de îndelungată, astfel încât evenimentul să poată avea loc.

Potrivit legendei, o băciță care a trecut cu turma de oi pe aceste meleaguri s-a opărit pe obraz atunci când a fiert laptele și a rămas cu un semn, femeia fiind numită „brează”.

„De acolo vine denumirea orașului Breaza, de la faptul că băcița a rămas brează. Ne bucurăm că putem să ducem această tradiție mai departe și astăzi am găzduit o manifestare care ne amintește aceste lucruri și ajută tinerii să realizeze și să conștientizeze că trăim pe meleaguri în care miorița are un rol important care trebuie dus mai departe. Este un legământ pe care îl facem cu neamul românesc, acela de a ști legenda mioriței. Este prima ediție a evenimentului, la inițiativa Consiliului Local și a Primăriei orașului Breaza, în cooperare cu Centrul Cultural „Ion Manolescu” și cu sprijinul școlilor din oraș”, a declarat purtătorul de cuvânt al primăriei, Marian Augustin Goga.

Manifestarea a fost deschisă de Darius și Ionuț, doi buciumași din localitatea Adunați, copii cu obrajii roșii care spun că suflă cu pasiune și putere.

„Trebuie să ai pasiune și putere ca să sufli. Cu buciumul se anunță ciobanii între ei, așa era pe vremuri. Mai avem câțiva copii care mai suflă din bucium, dar cred că suflă de nevoie, noi suflăm din pasiune„, au explicat cei doi în una dintre pauzele de „suflat”.

De altfel, ei și-au luat rolul în serios și s-au preocupat ca fiecare moment mai important al manifestării să fie însoțit de sunetul buciumului.

Ulterior, după alte câteva momente artistice, doritorii de competiție s-au înscris în concurs, unii dintre ei întâmpinând probleme pentru că nu s-au gândit să își ia și buletinele de acasă. Foarfecele de tuns însă, nu le-au uitat…

Printre cei care au luat startul s-a aflat și nenea Gheorghe, un bătrân de 75 de ani care nu stă tocmai bine cu auzul, dar care, în ciuda vârstei, nu se dă în lături de la o cursă mică. A învățat să tundă oi de mic copil, iar pentru a participa la concurs și-a adus acasă foarfecele vechi, moștenite de la tatăl său.

La polul opus s-a aflat Radu Buzățeanu, cel mai mic concurent, în vârstă de doar 15 ani, mezinul unei familii din Breaza care are 800 de oi. Plin de energie și așteptând nerăbdător să îi vină rândul în concurs, Radu mărturisește că îi plac foarte mult animalele și că nu poate sta departe de ele.

Cu lacrimi în ochii plini de mândrie, mama acestuia spune că Radu a luat premiul întâi în fiecare an în clasele I-VIII, iar acum merge la liceu. Cât despre pasiunea lui pentru animale, ea este atât de mare, încât copilul și-a petrecut fiecare vacanță de vară pe munte, la stâna familiei.

AGRO-TV.RO ȘI-A TRIPLAT AUDIENȚA ÎN PRIMUL TRIMESTRU DIN 2017

Momentul debutului concursului a fost așteptat cu nerăbdare de cei prezenți care s-au adunat în jurul cortului pentru a-și încuraja favoriții, unii dintre participanți spunând că s-au „antrenat” pentru eveniment tunzând zeci de oi în fiecare zi în ultimele săptămâni.

Criteriile de departajare în concurs au fost date de viteză, calitatea lânii rămase și numărul de răni provocate animalului, iar publicul s-a dovedit a fi unul pretențios, mărturie stând comentariile care se făceau pe margine: „Fă-i bine coada, ai grijă să nu o ciupești, „Ăla a căprit-o”, „Ăsta nu e frizer, e stilist, dar are ghinion că e oaia mare și durează”.

AGROTRANZACTII.RO, SITE-UL DE UNDE CUMPERI SAU VINZI UTILAJE AGRICOLE LA CELE MAI BUNE PREȚURI

Cât despre tuns, acesta are secretele lui, nu se face oricum: „Trebuie să știi cum să o ții. Oaia trebuie pusă în fund, începută de la cap și lăsată pe o parte, apoi întoarsă și gata. Depinde de oaie, unele se tund mai greu, altele mai ușor. Poate să dureze cinci minute sau mai mult”, a explicat Stelian Mărgărit, unul dintre concurenți.

Un of mare al oierilor este acela că lâna nu mai este valorificată ca pe vremuri, ci este aruncată, pierderea fiind una importantă pentru aceștia.

AGRO TV, PLATFORMA MEDIA NUMĂRUL 1 ÎN PRESA AGRICOLĂ. PESTE 4.000.000 DE TELESPECTATORI URMĂRESC ZILNIC AGRO TV

„Lâna nu mai este apreciată așa cum era anterior. Vom încerca prin toate mijloacele să mediatizăm și să aducem din nou în atenția tuturor faptul că valoarea lânii este una deosebită”, a precizat reprezentantul Primăriei Breaza.

You might also like More from author

Comments are closed.