Cine sunt clienții SUBWAY: "Oamenii care doresc să mănânce sănătos"

Aproximativ 8.000 de persoane iau zilnic prânzul în Piața Victoriei, la restaurantele și cafenelele din zonă. Opțiunile sunt multe și variate, iar concurența crește de la an la an. La urma urmei, vorbim de un business de cel puțin cinci milioane de euro anual

 

La orele prânzului, la Starbucks-ul din America House (Piața Victoriei), mă pot considera norocoasă dacă găsesc un colțișor de masă și un scaun unde pot sta să-mi beau cafeaua. Timp de câteva ore, localul se transformă într-un birou comun, unde consilieri, oameni de marketing sau vânzări, avocați sau contabili se întâlnesc cu potențialii clienți, discută proiecte și parafează afaceri.  Am tinde să spunem că intimitatea lipsește cu desăvârșire, însă zgomotul și agitația izolează fonic conversațiile private, iar frânturile discuțiilor devin nesemnificative în fața propriei agende. În urmă cu zece ani, zona era la fel de pustie ca absența termenului de corporatist din vocabularul de zi cu zi. Astăzi, zona și corporatistul nu mai supraviețuiesc unul fără celălalt. Cel puțin în timpul săptămânii.

 

După suprafața spațiilor închiriate (211.700 de metri pătrați), Piața Victoriei-Buzești este cel mai mare pol de birouri din București, generând anual venituri de 48,2 milioane de euro. Potrivit unei estimări Capital, în Piața Victoriei, a iau prânzul în restaurantele din zonă aproximativ 8.000 de persoane, generându-le celor câtorva unități strânse pe bulevardul Nicolae Titulescu încasări anuale de circa cinci milioane de euro. Mai precis, echivalentul a 10% din veniturile din chirii.

Același calcul ne arată că, în medie, o persoană alocă 12 lei pentru pentru masa sau gustarea de prânz, iar din punctul de vedere al businessului localurilor, 80% din vânzări se fac până la ora 16. Totuși, cine sunt clienții? Persoane cu studii superioare, venituri medii spre mari, de cele mai multe ori angajate în cadrul multinaționalelor din zonă.

Primul venit: Spring Time

Cât de bun este vadul din Piața Victoriei? Atât cât să te facă milionar dacă ne raportăm la businessul familiei Murad, care a dat startul fast-foodului în România, dar și dezvoltării acestui segment în zona Guvernului. „De la acest fast-food a pornit businessul nostru în 1992 și ne-am dezvoltat în România“, povestește pentru Capital Mohamad Murad, patronul Spring Time, menționând că a deschis această unitate chiar de ziua sa.

„La vremea respectivă, la noi mâncau aproximativ 4.000 de oameni pe zi. Am inventat conceptul de happy hour, oferind consumatorilor, într-o anumită oră a zilei, fie înghețată, fie sucuri gratuite“, completează acesta. Astăzi, numărul clienților s-a redus la jumătate, dar unitatea din Piața Victoriei încă generează venituri anuale de 1,5 milioane de euro, rămânând una dintre cele mai profitabile ale întregului lanț Spring Time. „În ’92 era o chestiune de lux să mănânci la fast-food. Azi a devenit o nevoie, mai ales în pauza de masă. În România, ca și în Italia, de la orele 12 la 13:30, restaurantele sunt pline“, spune Murad, menționând că după 2008, odată cu începerea crizei, businessul a înregistrat o scădere de 30%, dar în același timp, zona s-a dezvoltat. La fel și competiția. „Noile deschideri au afectat rulajul nostru, dar în același timp și consumatorii au evoluat. Astăzi, toată lumea își permite să mănâce la fast-food, iar numărul celor care o fac este în creștere“, explică Murad, menționând că acelui prim restaurant i s-au adăugat alte 29 de unități la nivel național.

După propriile reguli

Dacă un McDonald’s sau un Starbucks nu-și permite un orar în funcție de corporatiștii din zonă, pentru City Grill lucrurile sunt mai simple. „Avem cinci zile bune, o zi slabă și una în care ținem restaurantul închis“, spune Daniel Mischie, chief operation officer al City Grill. Restaurantul a fost deschis în 2006, în franciză, iar în șase ani s-a extins odată cu numărul clienților clădirilor de birouri și cu competiția.

„Cifra de afaceri a unui restaurant în zonă depinde de gradul de ocupare al clădirii. Astăzi, lucrurile merg bine, avem clienți fideli pentru  că avem parteneriate cu companiile din zonă“, spune Mischie. Potrivit acestuia, în ultimii ani competiția a crescut, dar au existat cazuri în care operatorii de cafenele și restaurante nu au reușit să facă față concurenței și au capitulat. La urma urmei, un astfel de operator plătește o chirie medie de 30-35 de euro pe metru pătrat.

„Nicio clipă nu ne-am gândit să luăm în calcul închiderea unității în diverse momente mai dificile pentru zonă“, completează Mischie.

Luând în calcul primii care au pariat pe Piața Victoriei, putem spune că antreprenorii români sunt cei care au „simțit“ zona și care au început inaugurările, netezind drumul pentru marile lanțuri internaționale care au așteptat un mai mare flux de corporatiști, pentru a inaugura primele unități la parterul clădirilor de birouri. Astăzi, în zonă sunt aproximativ 20 de localuri pentru de o mie de ori mai mulți corporatiști: McDonald’s, Starbucks, Gregory’s, Subway  etc. pentru angajații Piraeus, BRD, Unicredit sau Volskbank și nu numai.

Primul Subway din România

După ani de zile în care s-a lăsat așteptat în România, lanțul Subway a ales tot bulevardul Titulescu pentru primul restaurant. Mai mult, a optat pentru celălalt capăt al bulevardului, unde se află competitorul său direct, Gregory’s, dar și peste drum de cel mai mare lanț de fast-food. „Când am ales acest loc, McDonald‘s nu era încă deschis vizavi. Oricum, pentru noi este mai important să ne aflăm în vecinătatea clienţilor potenţiali. N-are nicio importanţă apropierea de celelalte restaurante“, declară pentru Capital Rumen Radev, Subway development agent, menționând că clienții săi sunt, tinerii activi, concentrați asupra dezvoltării carierei, cu timp puțin pentru mese la restaurant.

Totuși, de ce Piața Victoriei? „Pentru că oamenii de afaceri şi corporatiştii ne cunosc brandul, deoarece călătoresc în străinătate. Sunt oameni activi, care doresc să mănânce şi să trăiască sănătos. Sunt foarte mulţi oameni de acest gen în zonă şi din această perspectivă ne-am dorit să deschidem un restaurant exact aici“, explică Radev. Însă vor reuși aceștia să aducă încasări reprezentative pentru lanțul american?

„Întrebarea e bună, însă nu ştiu încă să ofer un răspuns. Abia la o lună de prezenţă în România voi putea să estimez o cifră de afaceri. Înainte de a face previziuni, trebuie să studiezi trendul pieţei, trebuie să ai un trecut pe piaţă. Chiar şi de numai o lună“, adaugă acesta. Speră însă în profit, la finalul primului an în România.

În plus, pentru Subway, zona aleasă pentru inaugurarea primului restaurant mai are o semnificație. Și un as în mânecă, poate. Cristian Ștefănescu, cel care deține licența pentru acea unitate, este un fost client al competitorilor. „Am lucrat cinci ani de zile la Piraeus Bank, clădirea de după colț de Subway“, declară pentru Capital tânărul antreprenor. „Greu de caracterizat clientul meu. Pentru că zona aceasta nu este o zonă de pur business, cum este Pipera, nici pur locatară, cum ar fi Colentina, dar nici studenţească, precum Regia. Este o zonă combinată, pentru că sunt foarte mulţi locuitori pe Titulescu, spaţiile de birouri sunt aici, Guvernul la fel şi,  în acelaşi timp, cea mai mare concentraţie de muzee, care atrage foarte mult tineret“, explică Ștefănescu.

„Eu zic că voi beneficia de toate cele trei categorii de clienţi. În anumite perioade ale zilei o să am un anumit tip de clienţi. Probabil, în jurul prânzului o să am foarte mulţi clienţi din clădirile de birouri din jur“, adaugă acesta.

De succesul acestei unități depinde și dezvoltarea sa antreprenorială. Momentan, deține doar o singură licență, însă în momentul în care se va dovedi bun modelul de afaceri pe care și l-a propus pentru această locaţie din Piața Victoriei, va mai plănui şi altele. „Am nevoie de șase luni de zile ca să-mi dau seama de acest lucru“, spune Ștefănescu. Însă se uită și către alte zone ale Capitalei pentru un nou potențial restaurant.

1 mil. euro este cifra de afaceri a unui restaurant cu vechime de câțiva ani în zona Pieței Victoriei

60 de euro este bugetul mediu alocat lunar de către clienții restaurantelor din zona Guvernului pentru masa de prânz

30-35 de euro/mp este chiria medie pe care un operator de restaurante o plătește în zona Pieței Victoriei

Am refuzat mai multe cereri decât am aprobat (…). Deşi sunt buni antreprenori, nu sunt eligibili ca parteneri/francizaţi.
Rumen Radev, Subway Development Agent

 

 

În ’92 era o chestiune de lux să mănânci la fast-food.
Azi a devenit o nevoie, mai ales în pauza de masă.
Mohamed Murad, proprietar Spring Time

 

De la bancher la antreprenor

CERERE Potrivit lui Rumen Radev, în ultimii câţiva ani, antreprenori și companii românești cu un brand puternic în spate au cerut licențe Subway. Însă, după cum spune acesta, „am refuzat mai multe cereri decât am aprobat“, motivând prin aceea că „deşi sunt buni antreprenori, nu sunt eligibili ca parteneri/francizaţi“. Cristi Ştefănescu este un tip grozav, cu experienţă în afaceri şi căruia îi place businessul acesta. Asta căutăm! El încearcă să construiască o afacere de lungă durată. „În plus, a fost unul dintre primii francizaţi care au aplicat pentru licenţă“, spune Radev, menționând că a durat cam o lună să îi aprobe cererea.

INAUGURĂRI  În Cluj şi în Iaşi, ne aflăm în stadiul final al construcţiei restaurantelor, însă nu se poate preciza care dintre cele două unități va fi deschisă prima. Subway urmărește să deschidă restaurante în toate oraşele mari din România.

BUGET Costurile pentru o licență Subway înseamnă 7.500 de euro în România. Însă, un antreprenor are nevoie de o sumă cuprinsă între 100.000 şi 200.000 pentru a porni o astfel de afacere.

IULIAN DASCĂLU
Două dintre licențele Subway sunt pentru unități ce urmează a fi inaugurate în mallurile lui Iulian Dascălu, însă nu milionarul este cel care a aplicat pentru un restaurant Subway. „Dascălu este proprietarul spaţiilor în care vom deschide restaurant, iar în ceea ce priveşte francizaţii cu care vom mai lucra, aceştia vor fi alţi antreprenori locali“, spune Rumen Radev.

LOCAȚIE Subway are restaurante în locuri tradiţionale, precum în mall sau pe stradă, dar şi în locuri nontradiţionale, precum în interiorul universităţilor, la metrou, în aeroporturi, în bazele militare. „În orice loc în care există oameni, trecători, angajaţi. Mai vizăm şi clădirile de birouri, interiorul acestora, mai precis. Vrem să deschidem astfel de restaurante şi în România. Începem cu un restaurant aflat pe stradă, într-un loc tradiţional, pentru a ne extinde ulterior şi în locuri nontradiţionale“, spune Radev.

You might also like More from author

Comments are closed.