Cine sunt adevăraţii băieţi deştepţi din energie. Am reuşit să pătrundem "în cuibul lor"

Nu sunt în lumina reflectoarelor, deşi ar merita-o din plin. Pitulaţi într-o locaţie de la poalele unui munte celebru, încearcă să pună mâna pe cât mai multă din energia noastră, a tuturor şi s-o exploateze în interesul lor. Aproape tot ce fac e ţinut la „secret”. Ştiaţi că „băieţii deştepţi” ai energiei sunt în majoritate „fete”? Şi că nu-i nici un Buzăianu printre ei?


Începând din luna martie 2012, Braşovul deţine cel mai modern institut de cercetare din sud-estul Europei în domeniul energiilor regenerabile. Şantierul Institutului de Cercetare Dezvoltare Produse High Tech pentru Dezvoltare Durabilă al Universităţii Transilvania” a durat trei ani şi a costat 60 de milioane de lei din fonduri structurale, completate cu o cofinanţare de 26 milioane de lei din sursele proprii ale Universităţii. În clădirile de laboratoare au fost amenajate 27 de centre de cercetare pe diferite domenii de dezvoltare durabilă.

Privite de la exterior, cele 12 clădiri ale campusului pot fi cu uşurinţă confundate cu cele mai pretenţioase sedii de birouri de clasă A. Sediile care găzduiesc laboratoarele au fost proiectate şi construite în conceptul clădirilor cu autonomie energetică ridicată şi sunt burduşite cu sute de senzori care le permit cercetătorilor să testeze diferite sisteme de încălzire sau iluminare. Fiecare clădire îmbină concepte avansate de eficienţă energetică, economie de energie şi sisteme de conversie a energiei regenerabile solare, eoliene şi hidraulice. Astfel, ferestrele sunt realizate din sticlă specială, care permite controlul schimbului termic al cladirilor cu mediul exterior, planşeele au implementate soluţii de valorificare a iluminatului natural pe bază de concentratoare de fotoni, sistemele IT au consum foarte redus de energie. De asemenea sunt minimizate pierderile datorate circulaţiei curenţilor electrici prin sutele de kilometri de cabluri care interconectează într-o reţea laboratoarele campusului. Institutul de Cercetare Dezvoltare al Universitatii Transilvania se întinde pe o suprafaţă de 4,5 hectare şi e doar primul obiectiv „la gata” din Campusul GENIUS (Green, Energy Independent University Campus) care se va întinde pe o suprafaţă de 30 de hectare. În viitorul apropiat în incinta campusului se va da în folosinţă un parc solar ce va cuprinde sisteme inovative de conversie a energiei solare precum si cladiri cu autonomie energetica ridicată, dar şi o „zonă de cooperare cu mediul economic”, în care, după modelul incubatoarelor de afaceri care au răsărit în jurul universităţilor celebre ale Planeteri, se vor valorifica rezultatele cercetării ştiinţifice prin transferul tehnologic spre companiile private: „Vrem să oferim produse pe care să le transferăm mediului economic. Avem deja o serie de produse în faza de prototip, în faza de testare. De pildă am dezvoltat colectoare solare care să se potrivească cu diversele culori ale ţiglei de pe casele oamenilor. Urmărim să obţinem performanţe bune şi pe alte culori, nu doar pe negru sau albastru închis. În acest fel funcţionalitatea se va subordona principiilor estetice, ceea ce e esenţial pentru armonia clădirilor”, ne-a declarat Ion Vişa, actualul director general al Institului şi fost rector al Universităţii.

„Căsuţa solară” de pe Colină

Interesul Universităţii din Braşov pentru energii regenerabile are câţiva ani buni în spate, interval în care pe „Colină” s-a constuit o „Căsuţă Solară”, de fapt un modul autosuficient energetic cu suprafaţa de 200 mp, care cuprinde birouri şi săli de curs iluminate şi încălzite în totalitate dintr-un mix de surse regenerabile, majoritatea concepute de masteranzi şi doctoranzi ai universităţii. „Căsuţa solară” are inclusiv o arhitectură interioară specială, având formă de ou, care permite optimizarea circulaţiei căldurii în încăperi: „Curenţii de aer se mişcă într-un anumit fel prin arhitectura casei şi colţurile unei încăperi rup curgerea curenţilor de aer prin încăpere. Oul este o structură care permite ventilaţia naturală a aerului din încăpere. Vara aerul rece vine sus iar iarna circuitul este invers. Se numeşte arhitectură solară”, ne-a explicat prof. univ. dr. ing. Anca Duţă.

„Cămări de căldură” pentru toamnele târzii

La subsolul căsuţei solare cercetătorii au montat două rezervoare de căldură uriaşe, înfofolite în nişte manşoane groase de burete, care stochează apă încălzită de soare vara, pentru perioada de toamnă-iarnă. Sunt nişte sisteme aproape închise, care mai că nu permit apei fierbinţi depozitate înăuntru să-şi piardă din gradele celsius: „Stocatoarele de căldură le programăm şi folosim apa din ele atunci când avem nevoie. Sunt ca nişte termosuri gigantice, foarte bine izolate, cu care noi putem încălzi apă”.

Factura la căldură care tinde spre zero

Casa solară este încălzită dintr-un mix de surse de energie (geotermală, solară termică, fotovoltaică şi gaz metan), care sunt combinate într-o proporţie optimă, încât să asigure cu o investiţie cât mai mică, un randament cât mai bun. Iată ce au descoperit studenţii de la Braşov: „Noi ne ocupăm de implementarea sistemelor de energii regenerabile în clădiri, astfel încât totul să fie optim. Nici unul din sistemele de încălzire nu e atât de eficient pe cât sunt ele împreună. Noi aici concepem un mix, un cocktail de sisteme de încălzire care duc la un randament superior oricăruia din sisteme luat separat. În condiţii convenţionale (n.r. la temperatură exterioară de minus 21 de grade celsius) „Căsuţa Solară” are un necesar de 28 de kilowaţi. Pompa de căldură pe care o folosim noi poate să facă numai 10 kilowaţi. Surplusul de care e nevoie, adică 18 kilowaţi, sunt asiugraţi de o centrală clasică pe gaz. Numai că centrala pe gaz intră în funcţiune numai atunci când temperatura exterioată iarna scade sub minus 15 grade celsius. În 2011 am avut doar în ianuarie o săptămână când temperaturile au scăzut sub minus 21 de grade, deci centrala pe gaz a funcţionat doar în săptămâna respectivă. Pompa de căldură e dimensionată să acopere restul perioadei de încălzire. Dacă noi am fi dimensionat-o să acopere vârful de minus 26 de grade, nu funcţiona eficient. Una era să cumpărăm o pompă de căldură de trei ori mai mare, caz în care investiţia era de 3 ori mai mare, nu funcţiona corect şi eficienţa era scăzută, alta e să ai una potrivită pentru ce ai nevoie. E ca şi cum ţi-ai cumpăra un 4×4 ca să te plimbi prin oraş pe o distanţă de 5 kilometri întră casă şi locul de muncă” ne-a declarat unul dintre tinerii cercetători.

You might also like More from author

Comments are closed.