Cercetător român: defrişările MASIVE de păduri au fost MANĂ CEREASCĂ pentru Delta Dunării

Liviu Giosan, cercetător la „Woods Hole Oceanographic Institute” în Statele Unite, lansează o ipoteză şoc: acţiunea, adesea sălbatică, a omului asupra mediului înconjurător a sporit dimensiunile şi biodiversitatea unuia dintre cele mai frumoase locuri din Europa, aflat pe teritoriul României.

Acţiunea omului asupra Deltei Dunării nu a fost întotdeauna negativă. Defrişări masive pentru a face loc agriculturii şi păstoritului au afectat întreg Bazinul Dunării încă de pe timpul Imperiului Roman, dar în ultimul mileniu care a precedat industrializarea, oamenii au tăiat păduri în special în România, Bulgaria, Serbia si Ungaria. Efectele acestor despaduriri istorice au fost prezentate într-un studiu publicat în „Scientific Reports”, un nou jurnal al trustului Nature, de o echipă condusă de Liviu Giosan şi care mai cuprinde alţi doi cercetatori români.

„În lipsa pădurilor, eroziunea solului în bazinul Dunării a crescut, şi o cantitate mult mai mare de aluviuni a ajuns în Delta Dunării, mărindu-i volumul. In acelaşi timp, nutrienţii din sol căraţi de Dunare au transformat întreaga Marea Neagră. Cu nutrienţi din belşug, planctonul – organisme marine care constituie hrana peştilor – a explodat ca diversitate şi, foarte probabil, a dus la creşterea productivităţii piscicole a Mării Negre. În acelaşi timp, Delta şi-a dublat suprafaţa în ultima mie de ani şi a devenit şi ea mult mai diversă şi productivă. S-au format noi lacuri, mlaştini, s-au extins lagune care pot găzdui forme de viaţă cât mai diferite, de la cele microscopice, până la păsări si peşti.”, ne-a explicat Liviu Giosan.

Istoria salvează Delta

Fără îndoială acţiunea benefică a omului asupra Deltei Dunării (prin defrişări masive) a fost una inconştientă şi a început cu un mileniu în urmă sau poate şi mai devreme. Liviu Giosan atrage atenţia că toata lumea interesată de soarta Deltei şi a Mării Negre trebuie să înţelegă că „Natura” a încetat demult să mai fie „naturală”. „Dacă am restaura Marea şi Delta la starea lor naturală, ele ar fi mai puţin diverse şi productive decât au ajuns azi după acţiunea milenară a omului. Dar în toate este nevoie de a găsi un echilibru.”

E drept, la sfârşitul perioadei comuniste Marea Neagră devenise foarte poluată. „Excesele agriculturii pe scara industrială, industrializarea masivă de după 1945 au adus pe toate râurile care, ulterior, se vărsau în Dunăre, un număr uriaş de deşeuri toxice. In acelaşi timp, construcţia de baraje a scăzut dramatic cantitatea de aluviuni care susţinea Delta. Moartea acestor industrii poluante de după 1990 au contribuit la însănătoşirea în mare măsură a Mării Negre. Dacă industrializarea comunistă a însemnat condamnarea Deltei şi Mării Negre la un lung şi dureros declin, defrişările masive ale strămoşilor noştri ne-au transmis o Deltă mai productivă şi mai diversă.”

You might also like More from author

Comments are closed.