CEL MAI VECHI SAT DIN JUDEŢUL CLUJ, SĂRBĂTORIT LA 650 DE ANI DE LA PRIMA ATESTARE

Cel mai vechi sat românesc din judeţul Cluj a sărbătorit  sâmbătă 650 de ani de atestare documentară.

Funcţionând de veacuri ca ‘poartă’ a Clujului, când locuitorilor satului li se încredinţase sarcina apărării, de hoţi şi tâlhari, a drumului care lega micul sat de oraşul Cluj, dar şi de restul regatului, Feleacu este atestat documentar în 1366, când, spun documentele, aici trăiau 20 de familii.

Prin aşa numita ‘hotărnicire’ din 1 iulie 1366 apare pentru prima dată numele de Felea, iar în lunile următoare, în iarna dintre 1366 şi 1367, acesta este consemnat ca sat. Aici trăiau români obligaţi la plata cincizecimii oilor către rege – obligaţie feudală exclusivă a comunităţilor româneşti din Transilvania prin care aceştia trebuiau să dea fiecare al 50-lea cârlan (miel sau ied mai mic de un an), potrivit AGERPRES.

Prin documentul menţionat, satul, care atârna de voievodul Transilvaniei, este scos de sub aceste autorităţi şi dăruit oraşului regesc Cluj, populat atunci de oaspeţi germani.

Mai târziu, Feleacu a devenit, între anii 1480 şi 1530, sediu metropolitan – scaun al Mitropoliei Severinului şi a Ardealului. Mai mult, aici a fost ridicată, după anul 1486, o biserică a cărei ctitorire este atribuită fie lui Matei Corvin sau Ştefan cel Mare, sau chiar împărătesei Maria Tereza. Ipoteza cea mai dezvoltată este cea care atribuie acest efort domnitorului moldovean, care astfel ar fi dorit să sprijine existenţa Mitropoliei de la Feleac. Locuitorii au recunoscut, de altfel, această ipoteză, ridicând, la rândul lor, un bust al lui Ştefan cel Mare în faţa vechii biserici din comună.

Lansarea cărţii „Feleacul, Clujul şi Transilvania în Evul Mediu”, al cărei coautor este şi rectorul Universităţii ‘Babeş-Bolyai’, Ioan-Aurel Pop, este unul dintre evenimentele pregătite pentru celebrarea acestei zile.

 

You might also like More from author

Comments are closed.