CE solicită monitorizarea prezenţei acrilamidei în alimente

Acrilamida este o substanţă chimică care poate fi prezentă în alimente ca urmare a practicilor de preparare termică, practici dintre care multe se utilizează de foarte mulţi ani, chiar secole. Studiile ştiinţifice au relevat faptul că, în mod particular, alimentele ce conţin amidon sunt cele mai mult afectate. Printre acestea se includ cartofii sau produsele din cereale sau pe bază de cereale, alimente care au suferit tratamente de prăjire intensă, coacere şi alte procesări la temperaturi înalte dar şi cafeaua, după cele mai recente cercetări.

Ca urmare a datelor ştiinţifice existente, în luna mai 2007, Comisia Europeană a adoptat Recomandarea privind monitorizarea nivelurilor de acrilamidă în alimente, recomandare care a fost readoptată în iunie 2010 (Recomandarea Comisei 2010/307/EU).

În conformitate cu prevederile legislaţiei europene, fiecare stat membru are responsabilitatea prelevării, analizării şi raportării unui anumit număr de date corespunzătoare unui anumit număr de probe de produse alimentare în vederea realizării acestei monitorizări.
Increase
Începând cu anul 2011, România transmite datele referitoare la analizele privind acrilamida, într-un format special de raportare, împreună cu datele referitoare la contaminanţi, la data de 31 septembrie a fiecărui an.

Concluzia studiului de evaluare efectuat de experţii JECFA(Comitetul de Experţi privind Aditivii Alimentari (JECFA) din cadrul FAO/WHO ) în anul 2005 indică faptul că acrilamida, compus cu potenţial genotoxic şi carcinogenic poate ridica probleme de sănătate publică.

Conform actului mai sus menţionat Statele Membre trebuie să monitorizeze nivelurile de acrilamidă în anumite produse alimentare şi să transmită anual la EFSA, datele pentru anul precedent, în formatul stabilit de EFSA pentru procesarea acestora într-o bază de date unică.

Ca urmare al colectării datelor de la statele membre, ultimul raport al EFSA privind „Rezultatele de monitorizare a nivelurilor de acrilamidă în alimente din monitorizarea între anii 2007-2009 şi evaluarea expunerii” a fost publicat în aprilie 2011.

Corespunzător prevederilor europene în vigoare, România are obligaţia prelevării şi analizării unui număr de 80 de probe de alimente, respectiv: cartofi prăjiţi comercializaţi în vederea consumului imediat, cartofi prăjiţi (chipsuri), produse pe bază de cartofi semipreparate, Increasepâine proaspătă, cereale pentru micul dejun, biscuiţi, pâine uscată şi produse similare, cafea şi înlocuitori de cafea, alimente pentru copii mici (altele decât preparatele pe bază de cereale), preparate pe bază de cereale pentru sugari şi copii mici.

Conform datelor existente, în ţara noastră nu a fost detectată prezenţa acrilamidei în produsele alimentare analizate. Este important de menţionat că ANSVSA nu a primit nicio notificare până în prezent, prin intermediul Sistemului Rapid pentru Alimente şi Furaje (SRAAF) organizat la nivelul Comisiei Europene, privind existenţa în România a unor produse alimentare cu nivel crescut de acrilamidă.

Reamintim că, în situaţia în care un stat membru este informat despre existenţa unui risc semnificativ direct sau indirect pentru sănătatea publică, cu privire la alimente şi furaje, are obligaţia, ca fiecare autoritate competentă din statele Uniunii Europene, de a notifica imediat Comisia Europeană, prin intermediul SRAAF, conform procedurilor.

În vederea prevenirii şi reducerii nivelului de acrilamidă în produsele care pot dezvolta în urma tratării termice această substanţă, Confederaţia Industriei Alimentare şi a Băuturilor (CIAA) a elaborat în colaborare cu Comisia Europeană un „set de instrumente” care pot fi utilizate selectiv de către producătorii de alimente în funcţie de necesităţile specifice ale fiecăruia, în vederea diminuării nivelului de acrilamidă din produsele lor.Increase

Se menţionează faptul că la începutul anului 2011, ca urmare a evidenţelor ştiinţifice prezentate până la momentul respectiv, Comisia Europeană a adoptat o recomandare privind analizele nivelurilor de acrilamidă din alimente pentru autorităţile competente din statele membre care trebuie să realizeze anchete suplimentare privind metodele de producţie şi prelucrare utilizate de producătorii de alimente.

Anchetele ar trebui să includă analiza riscurilor şi punctele de control decisiv (HACCP) ale operatorului din sectorul alimentare sau un sistem similar, pentru a stabili împreună cu acesta dacă au fost identificate fazele de prelucrare relevante în care se poate forma acrilamida şi dacă au fost luate măsurile adecvate pentru a le controla.

You might also like More from author

Comments are closed.