Camere agricole, în 2013

Primele alegeri pentru înfiinţarea camerelor agricole vor fi organizate, cel mai devreme, în aprilie 2013, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de Ministerul Agriculturii şi publicat în 2 octombrie 2012.

Conform documentului, data primelor alegeri pentru constituirea camerelor agricole va fi amânată cu şase luni de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, care este, deocamdată, în faza de proiect.

 

De ce vrea Ministerul Agriculturii să amâne alegerile?
Motivele invocate de Ministerul Agriculturii în proiectul de OUG sunt termenul insuficient pentru înscrierea Camerei Agricole Naţionale şi a camerelor agricole judeţene în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor, dificultatea asigurării logisticii pentru desfăşurarea primelor alegeri pentru camerelor agricole în secţiile de votare din spaţiile care vor fi puse la dispoziţie de Primăriile locale, care trebuie să asigure în aceeaşi perioadă şi suportul necesar organizării alegerilor parlamentare şi evitarea suprapunerii perioadei de desfăşurare a campaniei electorale pentru alegerea membrilor camerelor agricole judeţene, desemnaţi din rândul structurilor cu caracter apolitic, cu perioada de desfăşurare a campaniei electorale şi a alegerilor parlamentare de pe 9 decembrie 2012.
„Din teritoriu s-au primit foarte multe sesizări şi reclamaţii cu privire la incoerenţa legii camerelor agricole, motiv pentru care, într-adevăr, este nevoie de a revizui acele articole, pentru că sunt motive de a contesta, probabil de cei care vor fi nemulţumiţi de rezultatul alegerilor, şi nu vrem să blocăm actul normativ datorită unor contestaţii care pe bună dreptate sunt. La articolul 6 din lege găsiţi că au drept de vot numai fermierii cu 1 hectar, în loc să spună numai fermierii înscrişi pe listele APIA de la 1 hectar în sus. S-a strecurat o greşeală, cred că de redactare mai degrabă, şi nu poţi s-o corectezi decât prin ordonanţă de urgenţă. Doi, sunt cei care au solarii pe 8-9 mii de metri pătraţi, cei care sunt sub un hectar şi nu sunt înscrişi la APIA, dar posedă solarii care în echivalent teren arabil au poate 10-15 hectare, n-au dreptul nici să fie aleşi, n-au dreptul nici să voteze. Totodată, sunt excluşi fermierii din sectorul zootehnic.
Noi am vrut să forţăm nota, să ţinem alegerile, pentru că probabil nu s-ar fi observat sau probabil că n-ar fi fost motive de nulitate absolută a alegerilor, dar semnalele care au venit din teritoriu le-am dat în lucru la compartimentul juridic al Ministerului Agriculturii şi am cerut puncte de vedere şi la Ministerul Justiţiei şi atunci trebuie rectificarea aceea, iar procedura de a face un act normativ este mai greoaie şi dacă le-am face anul acesta le-am suprapune cu alegerile generale parlamentare şi am crea un haos în sistemul electoral: Ce votezi, nici nu ştii, camere agricole sau pe deputatul din colegiul nu ştiu care? Şi atunci am zis să prorogăm acest termen pentru primul trimestru al anului următor.
În rest, resurse financiare sunt, voinţă există, chiar credeţi-mă că îmi doream să implementăm acest act normativ, dar iată că ne-am lovit de lucruri mărunte, dar importante”, ne-a declarat secretarul de stat, Gheorghe Albu, care este membru al Comitetului Naţional de Iniţiativă (CNI) pentru Camerele Agricole ca reprezentant al Ministerului Agriculturii, înainte de publicarea proiectului de OUG care prevede amânarea alegerilor.

Cu cine s-a consultat Ministerul Agriculturii?
„Proiectul de act normativ a fost analizat în cadrul sedinţelor Comitetului Naţional de Iniţiativă pentru camerele agricole. Totodată, proiectul de act normativ a fost supus dezbaterii la nivel local, prin comitetele judeţene de iniţiativă. În procesul de elaborare a proiectului de act normativ au fost consultate structurile parteneriale reprezentative care sunt membre ale Comitetului Naţional de Iniţiativă”, afirmă iniţiatorul proiectului în Nota de Fundamentare a OUG.
„Este o minciună. Cu structurile habar n-am ce au discutat ei, dar în CNI nu s-a dezbătut nimic. Este incorect. Dar când te-apuci să faci chestii din-astea, poţi să scrii orice”, ne-a declarat preşedintele CNI, Gheorghe Glăman, referitor la procesul de consultare privind decizia de amânare a algerilor pentru camerele agricole.
„În procesul de elaborare a proiectului de act normativ nu au fost consultate structurile parteneriale reprezentative membre ale Comitetului Naţional de Iniţiativă. Nu există nici o hotărare din partea Comitetului Naţional de Iniţiativă cu referire la prorogare, ci, din contră, există o plângere în contencios împotriva conducerii MADR – a domnului ministru Daniel Constantin”, precizează Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

CNI îl dă în judecată pe ministrul Constantin
„Hotărârea MADR este unilaterală şi abuzivă, ceea ce ne dă dreptul să facem şi o plângere penală pentru abuz în serviciu şi obstrucţionarea punerii în practică a Legii nr.283/2010”, se mai precizează în comunicatul transmis de LAPAR.
În 27 septembrie 2012, invocând Legea conteciosului administrativ 554/2004, CNI a transmis ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, o Plângere Administrativă Prealabilă. „Având în vedere că termenul de 10 zile de la data înfiinţării Comitetului Naţional de Iniţiativă pentru emiterea Ordinului privind alocarea sumelor necesare organizării primelor alegeri a fost cu mult depăşit şi termenul de 90 de zile de la intrarea în vigoare a Legii 122/2012, pentru organizarea alegerilor, se apropie şi luând în considerare adresa noastră cu nr. 124/24.09.2012 prin care s-a solicitat emiterea celor două ordine, vă solicităm emiterea de urgenţă a Ordinului privind alocarea sumelor necesare organizării primelor alegeri în vederea înfiinţării camerelor agricole judeţene şi a Camerei Agricole Naţionale, în baza art. 24 din Legea nr. 283/2010 (Legea camerelor agricole) republicată şi a Ordinului privitor la desfăşurarea alegerilor, conform art. II din Legea nr. 122/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 283/2010.
În caz contrar, ne rezervăm dreptul constituţional şi legal de a ne adresa instanţei de contencios în vederea remedierii situaţiei şi intrării dumneavoastră în legalitate”, se arată în document, transmis redacţiei nostre de LAPAR.

Şi acum, ce?
„Cum le vor proroga, că îngheaţă ce s-a făcut până acum şi ce s-a făcut până astăzi e bun făcut şi se reia procesul peste trei, nouă, X luni, asta nu am de unde să ştiu pentru că nu am vrut să particip la această mascaradă de amânare, care nu are absolut nici un motiv. Probabil vor să facă o ordonanţă de prorogare şi ei speră să câştige alegerile şi să aibă destule mandate în Parlament, ca atunci când vor lua ordonanţa în discuţie să poată să schimbe şi termenii. Deocamdată, ca să fie bomboana mai dulce, zice numai prorogare. Mai mult n-am ce să ştiu, restul sunt numai bănuieli”, ne-a declarat, preşedintele CNI, Gheorghe Glăman.
Acesta a transmis membrilor Comitetelor Judeţene de Iniţiativă (CJI) şi Comisiilor Electorale Judeţene (CEJ) ca până la publicarea actului normativ în Monitorul Oficial să îşi îndeplinească în continuare sarcinile, să primească şi să evalueze dosarele şi listele de candidaţi, să verifice şi să corecteze erorile din listele electorale sau, după caz, să efectueze completările cu persoanele îndreptăţite, dar care nu se regăsesc pe listele electorale, urmând ca la publicarea OUG să convoace o şedinţă a CNI în care să aprobe procedura de urmat în funcţie de prevederile acesteia.

3.191 de candidaţi pentru camerele agricole judeţene
Astfel, depunerea candidaturilor a fost finalizată în 26 septembrie 2012, iar în 2 octombrie era programată tragerea la sorţi a ordinii candidaţilor şi listelor de candidaţi pe buletinele de vot. Numărul total de candidaţi înscrişi în toată ţara, cu candidaturi validate, este de 3.191, din care 1.733 din partea asociaţiilor agricole şi conexe. La numărul total s-ar putea adăuga o parte din cele 327 de candidaturi care au fost invalidate, dacă aceştia vor câştiga dreptul de a candida în Instanţă, a precizat preşedintele CNI. Listele electorale cuprind 1.242.969 electori şi vor fi organizate 3.141 secţii de votare.
În şedinţa CNI din 1 octombrie 2012, au fost prezentate şi aprobate şi modele pentru ştampilele de vot şi pentru buletinele de vot.

La Arad, CJI şi-a dat demisia
În majoritatea localităţilor nu s-au putut afişa listele electorale din cauza lipsei banilor pentru achiziţionarea de hârtie, toner etc. Din cauza detaşării dintr-un judeţ în altul a directorilor DADR, în 27 de judeţe suportul logistic pentru funcţionarea Comitetelor Judeţene de Iniţiativă şi a Comisiilor Electorale Judeţene este ca şi inexistent. Tot din lipsa resurselor financiare, nu s-a putut face promovarea camerelor agricole într-un cadru organizat şi eficient. Lipsa banilor şi, mai ales incertitudinea, privind organizarea alegerilor fac dificilă numirea membrilor birourilor electorale din secţiile de votare. Din acelaşi motiv, în judeţul Arad, întreg Comitetul Judeţean de Iniţiativă şi-a dat demisia, reiese dintr-un document al CNI supus discuţiilor în şedinţa din 1 octombrie a.c.

You might also like More from author

Comments are closed.