Beneficiile muşeţelului

musetelMușețelul, una dintre cele mai populare plante medicinale, este cunoscut încă din Antichitate pentru proprietățile sale curative.

Mușețelul este o plantă aromată, care crește în zonele de câmpie și pe pajiști, distingându-se prin aspectul său gingaș. Nu crește mai înalt de 30-60 cm, iar inflorescențele au diametrul de 0,5-0,8 cm, cu mijlocul ușor bombat, de culoare verde-gălbui, înconjurat de flori marginale albe. Florile de mușețel se recoltează în lunile mai și iunie, putând fi folosite atât în stare proaspătă, cât și uscate, căci compușii activi își păstrează proprietățile timp de un an, dacă sunt uscate corespunzător.

Denumirea științifică a speciei este Matricaria chamomilla (sin.Matricaria recutita, Chamomilla recutita) și aparține familieiAsteraceae. Este larg răspândită în Eurasia și cultivată în numeroase țări ale lumii.

Mușețelul este folosit în scopuri medicinale încă din Antichitate, fiind apreciat de către egipteni, greci și romani pentru proprietățile sale calmante și antiinflamatoare, notează site-ul www.herbwisdom.com. Popularitatea plantei a crescut în Evul Mediu, când era utilizat ca remediu pentru ameliorarea unor afecțiuni precum astmul, colicile, frigurile, inflamațiile, stările de greață, afecțiunile nervoase, problemele cutanate.

Partea cea mai folosită de la mușețel sunt florile. Acestea se culeg în lunile mai-iunie, imediat după ce se deschid. Planta este folosită în special la prepararea de infuzii și extracte, intrând și în componența unor preparate precum soluții pentru ochi, sprayuri pentru gât, apa de gură sau chiar în tablete. Mușețelul are acțiune calmantă, antiinflamatorie, antispastică, antialergică și emolientă.

Sunt deja bine-cunoscute efectele benefice pe care le are ceaiul de mușețel asupra afecțiunilor digestive, el fiind folosit pentru tratarea digestiei leneșe, a balonării, a flatulenței, a inflamațiilor tubului digestiv, gastritelor și spasmelor, dar și pentru calmarea durerilor abdominale. Acestea se datorează conținutului în mucilagii, care calmează iritațiile mucoasei gastrice, notează site-ul www.frunza-verde.ro. Având o acțiune ușoară, ceaiul de mușețel poate fi administrat și copiilor, iar infuzia de mușețel combinat cu alte plante ajută la calmarea colicilor la sugari. Conținând un antispasmodic eficient împotriva durerilor musculare și care ajută la reducerea agitației nervoase, ceaiul de mușețel are și un efect sedativ, favorizând somnul, îndeosebi la copii.

Datorită proprietăților calmante, mușețelul este folosit atât pentru uz intern, cât și pentru uz extern, fiind adesea folosit pentru tratarea afecțiunilor pielii. Florile de mușețel conțin matricarina și matricina, un număr mare de flavonoizi, glucozide, fitosteroli și acizi grași, iar uleiul volatil obținut din florile de mușețel are un conținut ridicat de camazulenă și bisabolol, notează site-ul www.csid.ro. Camazulena are rol dezinfectant, antiinflamator, emolient, decongestiv și antialergic, iar bisabololul are și rol antibacterian, din acest motiv fiind folosit în compoziția măștilor cosmetice, a cremelor și a unguentelor, notează site-ul sfatulmedicului.ro. Mușețelul este și un bun cicatrizant.

Uleiul esențial de mușețel este deseori întâlnit în preparatele care tratează iritații ale ochilor, inflamații ale gâtului, rinite și sinuzite, precum și în apele de gură. Cremele care conțin și extract de mușețel ajută la hrănirea și la hidratarea pielii, fiind utile și în calmarea tenurilor înroșite sau iritate. Totodată, extractul de mușețel este un adjuvant în tratamentul acneei. Acționând asupra tuturor țesuturilor din organism, îndeosebi asupra pielii și a membranelor mucoase, extractul de mușețel este folosit pentru tratarea pielii uscate, pruriginoase sau inflamate.

Pe lângă toate aceste proprietăți, mușețelul are și un rol imunostimulator. Nu trebuie uitate, însă, contraindicațiile, el nefiind recomandat femeilor pe perioada sarcinii sau a lactației, dar nici celor care suferă de astm sau celor care au istoric de alergie la plante precum gălbenelele și arnica, notează site-ul www.csid.ro. (Sursa: AGERPRES)

You might also like More from author

Comments are closed.