Bădescu (AMRCR): Amendamentele propuse la Legea 321/2009 urmăresc subminarea activității marilor lanțuri comerciale

supermarketScopul principal urmărit de amendamentele propuse în cadrul Legii 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare este subminarea activității marilor lanțuri comerciale, printr-un mix de măsuri care vizează modelul de business, consideră directorul executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), George Bădescu.

‘Vorbim despre amendamentele propuse la Legea 321 privind comercializarea produselor alimentare care se află în faza finală a procesului legislativ, mai ales în camera decizională, unde Comisia de agricultură în calitate de comisie raportoare a înaintat fără modificări raportul către Plen. În opinia membrilor asociației, scopul principal urmărit de această modificare legislativă este afectarea, chiar subminarea activității marilor lanțuri comerciale, printr-un mix de măsuri care vizează modelul de business, modelul prin care aceste mari magazine, aceste lanțuri comerciale își duc activitatea, fapt care ar putea conduce în final la crearea unui mediu extrem de ostil în care acestea operează (…) și la decizia de închidere a unor astfel de magazine’, a declarat George Bădescu, într-o conferință de presă.

El a precizat că modificările propuse schimbă Legea 321/2009 în proporție de 90%.

‘Amendamentele respective schimbă Legea 321 în proporție de aproximativ 90%. Un prim aspect este legat de prevederile care zic că se interzic taxele și serviciile pentru toți comercianții. În varianta actuală a legii se vorbea de interzicerea taxelor și serviciilor care nu au legătură cu operațiunile comerciale. O astfel de interzicere, după părerea noastră, limitează practic capacitatea de exercițiu. Este ca și cum i-am spune unui medic că poate să opereze, dar nu poate să ofere consultații. Obiectul principal al retailului este legat de activitatea comercială, dar în desfășurarea acestei activități mai sunt și alte genuri de operațiuni conexe care sunt legate, de cele mai multe ori, de ducerea la îndeplinire a acestor obiective comerciale. Se spune că prin ‘taxa de raft’ operatorii locali sunt dezavantajați, că este un mijloc ocult prin care se realizează tot felul de operațiuni financiare. Aceste taxe de raft denumite în limbaj comunitar ‘redevențe de acces’ sunt permise de legislația comunitară și de cea românească’, a mai arătat oficialul AMRCR.

Bădescu consideră că termenele de plată propuse prin modificarea legii sunt restrictive, chiar ‘draconice’, fără a exista o justificare pentru acestea.

‘O altă măsură care face parte din mixul acela se referă la inserarea unor termene de plată extrem de restrictive, am putea spune drastice sau chiar draconice. În cazul produselor proaspete se referă la 7 zile, fără a exista o justificare pentru un astfel de termen extrem de strâns. În cazul unui magazin modern sunt sute, poate chiar mii de facturi care se operează într-o singură zi. Dacă plățile respective vor trebui să se facă în limita acestui termen extrem de scurt va necesita nu numai din partea magazinului, dar și din partea furnizorului, un sistem IT foarte important pentru ca această procesare a facturilor să nu consume timp. De asemenea, se impune prin lege recepția pe loc a mărfii în anumite cazuri. În cazul în care ai constatat că unele produse nu corespund standardelor sau înțelegerilor făcute prin contract atunci va fi foarte greu să faci acest lucru pe loc’, a mai afirmat George Bădescu.

La rândul său, Florin Căpățână, vicepreședinte AMRCR, a precizat că nu se produce atât de mult în România încât 51% din produsele din supermarket să fie autohtone.

‘51% din ce? Dacă necesarul de carne este definit în România, de unde poate să se aprovizioneze toate lanțurile de magazine ca să aibă 51% pe raft? Este imposibil’, a spus Căpățână.

De asemenea, Adrian Manolache, avocatul Asociației, este de părere că producătorii români ar trebui să se unească pentru a produce mai bine.

‘Din păcate nu există un pachet legislativ și suficientă susținere din partea statului pentru a-i cointeresa, pentru a-i face pe producătorii români să adopte acest model de activitate, să se coaguleze, să se unească, pentru a putea produce eficient, ieftin. Trebuie să recunoaștem că prețul este un element important în decizia de cumpărare a consumatorului. Îmi place să văd produse românești pe rafturile magazinelor. Ne batem cu pumnii în piept că produsele românești sunt cele mai bune, cele mai gustoase, nu au aditivi, pesticide, dar să fim onești, există produse de calitate superioară din Polonia, Spania, Italia, Germania, care sunt la fel performante din punct de vedere calitativ și la costuri mai mici. De ce? Pentru că toți acei producători produc eficient, la scară mare, și automat competitivitatea acelor produse este de necontestat. Producătorii români trebuie să înțeleagă că sunt mecanisme de piață, de producție, care trebuie urmate. Nu putem să avem pretenția să fim prezenți în lanțurile de magazine în condițiile în care livrăm cu o camionetă. Nu putem să avem pretenția să fim în marile lanțuri în condițiile în care nu putem să avem infrastructuri de depozitare’, a precizat Manolache.

În context, reprezentanții Consiliului Concurenței consideră că proiectul de lege prin care supermarketurile vor fi obligate să comercializeze produse românești în proporție de 50% ar putea genera probleme legate de aprovizionare.

Conform unui proiect de lege depus în martie la Parlament, de deputați ai PNL, supermarketurile ar putea fi obligate să asigure spații de expunere pentru produsele alimentare ale producătorilor români de minim 50%, din care cel puțin 20% să fie alocate producătorilor locali și să perceapă taxe de maximum 5% pentru aceștia. (Sursa: AGERPRES)

You might also like More from author

Comments are closed.