​Analiza Bilanturile alimentare. Cresc importurile de varza, prune si cartofi, desi producem in tara suficient cat sa consumam

Evolutia reala in agricultura se vede foarte bine la piata din Berceni din spatele fostului Cinema Cultural, unde locuiesc.  Daca intalnesti 2-3 tarani autentici, l-ai prins pe Dumnezeu de picior. In genere, sunt salariati deghizati in producatori. Dimineata la 7 isi desfac sacii cu produse si le aseaza pe mese. Invariabil, toate produsele sunt romanesti, daca ii intrebi. Daca te uiti pe saci, vezi inscriptia made in Turkey. „N-am avut alti saci acasa, maica”, iti raspunde una din vanzatoare, cand o intrebi.

Prunele mari, uniforme, mult prea uniforme, se vand ca si cand ar fi din Bistrita. Ei bine, nu sunt. Tin minte cand culegeam prune in ograda bunicilor- una dintre muncile pe care le uram cel mai tare- ca erau de forme si dimensiuni diferite. Nu gaseai doua identice, darmite o mie, cate vad pe taraba. Dar sa trecem la analiza.

Ca sa fiu foarte scurt, suntem varza pentru ca o importam tot mai mult, desi producem suficient pe piata locala.
Inteleg sa creasca importul de orez de pilda, pentru ca Romania nu e o tara a orezariilor. Dar la mere, prune, ceapa sau cartofi, in conditiile in care 2011 a fost un an foarte bun pentru agricultura, mai greu de priceput. Sau, sa luam graul. Desi productia de grau are o valorificare prin vanzare-cumparare mult peste cea a productiei de porumb (si datorita utilizarii porumbului ca furaje), totusi comercializarea graului pe piata este mult sub nivelul inregistrat in celelalte tari europene.
In Romania, se comercializeaza circa 69,3% din productia utilizabila. In Spania procentul urca la 93,7%, iar in Italia la aproape 90%. Bine, drept e ca in Romania, piata neagra in materie de cereale e la ea acasa.

In absenta circuitelor comerciale nu se pot majora resursele acumulate pentru investitii si nici nu se poate trece la fiscalizarea acestui sector.
Desi masurile luate pana acum pentru extinderea mecanismelor de piata si reducerea evaziunii fiscale au inceput sa produca efecte pozitive, in absenta dinamicii rapide a concentrarii proprietatii agricole, progresele nu au cum sa fie semnificative.

Interesant mai e si altceva: sunt alimente pe care le producem in cantitati suficiente pentru consumul intermediar. Dar cu toate acestea importam masiv. Singura explicatie e data tot de piata neagra de dimensiuni consistente

Resursele totale de cereale si produse din cereale din Romania (in echivalent cereale boabe) au fost mai mari cu 4577 mii tone in 2011, fata de nivelul anului 2010. Fata de anul precedent, nivelul productiei de cereale a inregistrat o crestere de 4085 mii tone si a contribuit la formarea resurselor totale, intr-o proportie mai mare cu 4,7 puncte procentuale.

  • Importurile de cereale si produse din cereale (in echivalent cereale boabe) au asigurat 4,6% din resursele totale. In anul 2011 fata de anul precedent, stocul initial de cereale si produse din cereale (in echivalent cereale boabe) a contribuit in proportie mai mica (-4,2 puncte procentuale) la formarea resurselor totale. Cea mai mare pondere in productia totala de  cereale a avut-o productia de porumb (56,8%), in crestere, fata de anul precedent, cu 2,1 puncte procentuale.

In anul 2011, exporturile de cereale si produse din cereale (in echivalent cereale boabe) au inregistrat o scadere de 504 mii tone fata de anul 2010 (22,1% din resurse) . Exportul de porumb a reprezentat 50,8% din exportul total de cereale si produse din cereale, iar exportul de grau si secara a reprezentat 32,4%.

  • Cantitatile de cereale si produse din cereale (in echivalent cereale boabe) destinate consumului intern au fost mai mari in anul 2011 cu 1756 mii tone, comparativ cu anul precedent. Cea mai mare pondere (57,5%) in consumul intern de cereale, au avut-o cantitatile de cereale destinate alimentatiei animalelor, in crestere fata de anul precedent cu 1619 mii tone.

 Cartofi

Legume si produse din legume (in echivalent legume proaspete)

Resursele totale de cartofi au crescut in anul 2011 cu 623 mii tone, fata de anul 2010. In anul 2011, importul de cartofi a crescut cu 65 mii tone, iar exportul s-a mentinut aproximativ la nivelul anului precedent. In anul 2011, comparativ cu anul precedent, s-a inregistrat o crestere a cantitatilor de cartofi destinate consumului intern (+76 mii tone). Disponibilul pentru consumul uman a reprezentat 55,9% din consumul intern de cartofi, in scadere fata de anul precedent cu 1,7 puncte procentuale. Consumul de samanta a reprezentat 26,6% din consumul intern, mai putin cu 0,5 puncte procentuale fata de anul precedent.

Legume si produse din legume (in echivalent legume proaspete)

Resursele totale de legume si produse din legume (in echivalent legume proaspete), in anul 2011, au fost mai mari fata de cele din anul precedent cu 297 mii tone, datorita in principal cresterii productiei cu 330 mii tone. Productia de legume a asigurat 73,5% din resursele totale, mai mult cu 2,5 puncte procentuale fata de anul precedent.

  • Cea mai mare pondere in productia totala de legume in anul 2011, a avut-o productia de varza (29,0%), cu 1,7 puncte procentuale mai mica decat cea a anului 2010, urmata de productia de legume din grupa „Diverse legume” (26,2%) comparabila cu cea a anului precedent si de productia de tomate (25,8%) cu 1,8 puncte procentuale mai mare decat in anul 2010.  Aportul importului la asigurarea resurselor totale de legume si produse din legume a avut o tendinta de scadere fata de anul precedent (9,3% fata de 10,6%).
  • In anul 2011, importul de legume si produse din legume a fost mai mare de 6,9 ori decat exportul. Cea mai mare pondere in importul total de legume si produse din legume, a avut-o importul de tomate si produse din tomate (43,4%). Ponderi importante in importul total de legume si produse din legume au mai avut importurile de legume din grupa „Diverse legume” (28,8%), ceapa uscata (13,3%) si cele de radacinoase comestibile (10,2%).
  • Cantitatile de legume si produse din legume (in echivalent legume proaspete) destinate consumului intern, au fost mai mari cu 179 mii tone fata de anul precedent.  In anul 2011, disponibilul pentru consumul uman a crescut cu 128 mii tone, comparativ cu anul precedent

Pepeni
Resursele totale de pepeni (verzi si galbeni) au scazut cu 10 mii tone in anul 2011, fata de anul 2010, datorita in principal, scaderii productiei.Productia a contribuit in proportie mai mica (-1,2 puncte procentuale) la formarea resurselor totale, comparativ cu anul 2010. Importul de pepeni a fost mai mare cu 8 mii tone. Consumul intern de pepeni a fost mai mic in anul 2011, cu 10 mii tone fata de cel din anul precedent.

Fructe si produse din fructe (in echivalent fructe proaspete
)
 Resursele totale de fructe si produse din fructe (in echivalent fructe proaspete), in anul 2011, au inregistrat o crestere de 214 mii tone fata de anul 2010, datorita cresterii productiei de fructe cu 199 mii tone.
Contributia cea mai mare la formarea resurselor totale in anul 2011, a avut-o productia de fructe (70,3%), in crestere cu 1,5 puncte procentuale, fata de anul precedent.

  • Importul de fructe si produse din fructe (in echivalent fructe proaspete) a avut o contributie mai mica la formarea resurselor (-1,0 puncte procentuale), fata de anul precedent. Cantitatea de fructe si produse din fructe (in echivalent fructe proaspete) exportata a inregistrat o scadere (-29 mii tone), fata de anul precedent.
    • Pentru a mari imaginea de mai jos dati click pe ea.

    In anul 2011, importul de fructe si produse din fructe (in echivalent fructe proaspete) a depasit exportul cu 539 mii tone. Stocul initial de fructe si produse din fructe (in echivalent fructe proaspete) a asigurat 9,0% din resursele totale, fata de 9,5% in anul precedent.

  • Productia de struguri a avut cea mai mare pondere (37,3%) in productia totala de fructe, mai mult cu 3,0 puncte procentuale fata de anul 2010, urmata de productia de mere (26,3%) usor mai mare decat cea a anului precedent (+0,7 puncte procentuale) si de productia de prune (24,3%), mai mica cu 4,6 puncte procentuale fata de anul precedent.
  • Consumul intern de fructe si produse din fructe (in echivalent fructe proaspete) a fost mai mare, in anul 2011, cu 227 mii tone fata de anul 2010.
  • Cantitatile de fructe destinate prelucrarii industriale (vin si bauturi alcoolice distilate) si consumului uman au detinut 97,0% din consumul intern.Cantitatile de fructe destinate consumului uman au crescut cu 153 mii tone, iar ponderea acestora in consumul intern a crescut cu 1,3 puncte procentuale fata de anul precedent.

Zahar si produse din zahar (in echivalent zahar rafinat)
Resursele totale de zahar si produse din zahar (in echivalent zahar rafinat) au fost mai mici in anul 2011, fata de anul precedent, cu 79 mii tone. In anul 2011 comparativ cu anul 2010, componentele resurselor totale, cu exceptia productiei de
zahar rafinat obtinuta din zahar brut din import, au inregistrat scaderi. Astfel, stocul initial a fost mai mic, fata de anul precedent, cu 106 mii tone, iar productia de zahar din sfecla a scazut cu 14 mii tone.

  • Importul de zahar si produse din zahar a scazut cu 52 mii tone. La constituirea resurselor totale contributia productiei de zahar din zahar brut din import a crescut cu 16,2 puncte procentuale, in anul 2011 fata de anul 2010.

Ponderea productiei de zahar rafinat obtinut din sfecla a inregistrat o usoara scadere cu 0,6 puncte procentuale, fata de anul precedent.

Comparativ cu anul precedent, aportul importului de zahar rafinat si produse din zahar (in echivalent zahar rafinat) la formarea resurselor totale a fost mai mic cu 3,8 puncte procentuale.

  • Exportul de zahar si produse din zahar (in echivalent zahar rafinat) a crescut usor (0,3%) in anul 2011 fata de anul precedent.

Consumul intern de zahar si produse din zahar (in echivalent zahar rafinat) a fost mai mare in anul 2011 fata de 2010 cu 2 mii tone.Cea mai mare parte din consumul intern de zahar si produse din zahar (in echivalent zahar rafinat), mai mare fata de anul precedent cu 5 mii tone, a fost destinata consumului uman.

Lapte si produse din lapte (in echivalent lapte de 3,5% grasime)
Resursele totale de lapte si produse din lapte (in echivalent lapte de 3,5% grasime) au crescut cu 911 mii hl, in anul 2011, fata de anul 2010. Contributia cea mai mare (88,8%), la formarea resurselor totale, a avut-o productia de lapte a carei
pondere in resursele totale este comparativa cu cea a anului precedent.

  • Ponderea importului de lapte si produse din lapte (in echivalent lapte de 3,5% grasime) in total resurse a fost cu 1,1% mai mare fata de anul precedent. Exportul de lapte si produse din lapte (in echivalent lapte de 3,5% grasime) a crescut cu 46 mii hl (+5,2%).Importul de lapte si produse din lapte (in echivalent lapte de 3,5% grasime), in anul 2011 a fost mai mare fata de exportul de lapte si produse din lapte, de circa 5,5 ori.
  • Consumul intern de lapte si produse din lapte (in echivalent lapte de 3,5% grasime) a fost in anul 2011, cu 789 mii hl mai mare decat in anul precedent. Cea mai mare parte din consumul intern de lapte si produse din lapte a fost destinata consumului uman, care s-a mentinut in aceeasi proportie ca si in anul precedent. Cantitatea de lapte destinata transformarii industriale a crescut cu 210 mii hl in anul 2011, comparativ cu anul 2010.

Oua
Resursele totale de oua au inregistrat in anul 2011 o crestere cu 251 milioane bucati, fata de anul 2010. Contributia cea mai mare, la formarea resurselor, a avut-o productia de oua (85,3%), care in anul 2011 a scazut usor fata de nivelul inregistrat in anul precedent.

  • In anul 2011 importul de oua a avut o tendinta de crestere (+65 milioane bucati), contribuind intr-o masura usor mai mare fata de anul precedent, la formarea resurselor totale.
  • Cantitatea de oua exportata, in anul 2011 a fost de 116 milioane bucati, de aproximativ 60% mai mica fata de anul precedent.
  • Consumul intern de oua a crescut, in anul 2011, cu 206 milioane bucati, comparativ cu anul precedent. Cea mai mare pondere in consumul intern, a avut-o consumul uman (81,5%), care a inregistrat o crestere cu 205 milioane bucati, in anul 2011, fata de anul precedent. Cantitatea de oua pentru incubatie a scazut in anul 2011, cu 20 milioane bucati, fata de anul precedent.

Carne si produse din carne (in echivalent carne proaspata)
Resursele totale de carne si produse din carne (in echivalent carne proaspata) au inregistrat o scadere in anul 2011, fata de anul precedent, din cauza scaderii importului de carne si produse din carne, cu 63 mii tone.

  • Exportul de carne si produse din carne a crescut cu aproximativ 29 mii tone fata de anul precedent. Cele mai mari ponderi in productia totala de carne si produse din carne in anul 2011, le detin: productia de carne de porc (46,0%) cu 0,7 puncte procentuale mai mica decat in anul precedent si productia de carne de pasare (37,3%) cu 0,8 puncte procentuale mai mare decat in anul precedent.
  • Cantitatea de carne de porc si produse din carne de porc importate in anul 2011 a avut ponderea cea mai mare (60,4%) in importul total de carne si produse din carne, urmata de cea de carne de pasare si produse din carne de pasare (31,4%).
  • Cele mai mari ponderi in exportul total de carne si produse din carne le-au avut exportul de carne si produse din carne de pasare (72,8%), comparabil cu cel din anul precedent si cel de carne si produse din carne de porcine (12,2%), mai mare cu 0,7 puncte procentuale fata de anul 2010. Resursele totale de carne si produse din carne (in echivalent carne proaspata) au fost destinate integral consumului uman. Disponibilul pentru consumul uman a scazut, in anul 2011, cu 86 mii tone fata de cel din anul precedent.

La asemenea importuri, cand leul se devalorizeaza, sa nu ne miram ca apare inflatia
Cifrele sunt furnizate de INS, pe baza unei cercetari statistice finalizate in aceste zile

Sursa: http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-13791533-analiza-bilanturile-alimentare-cresc-importurile-varza-prune-cartofi-desi-producem-tara-suficient-cat-consumam.htm?cfnl=

You might also like More from author

Comments are closed.